Dieta românilor s-a mutat, în ani, de la un model bazat pe carbohidrați ieftini și lactate simple, către unul mai bogat în proteine animale, fructe și băuturi îmbuteliate, cu un accent tot mai mare pe produse percepute ca moderne în ultimii 20 de ani.
Românii au scăzut cel mai mult consumul de pâine, zahăr și lapte. În schimb, cele mai mari creșteri sunt la apă îmbuteliată și sucuri, cafea, fructe și carne.
Între 2001 și 2024, dieta românilor s-a schimbat vizibil, iar împărțirea pe etape arată nuanțe importante:
Perioada de creștere economică accelerată și integrare în UE a adus, după cifrele INS, o diversificare alimentară notabilă.
Consumul de carne proaspătă a urcat cu aproape 50%, iar cel de fructe s-a majorat cu 67%, din 2021 până în 2014, semn al creșterii veniturilor și al accesului mai bun la produse proaspete.
Cafeaua și băuturile calde au crescut cu 83%, iar apa îmbuteliată s-a triplat (+158%). În același timp, consumul de pâine a scăzut cu 15%, zahărul cu 9%, iar laptele cu aproape 3%, indicând o ușoară schimbare spre diete mai variate.
În ultimii zece ani, tendințele începute după aderare s-au consolidat, cu ritmuri diferite. Creșterile au continuat la carne (+24%), fructe (+28%), legume (+15%) și cafea (+38%).
Apa îmbuteliată a crescut cu încă 74%, ajungând la peste patru ori nivelul din 2001.
Consumul de pâine a continuat să scadă, cu încă 13%, zahărul cu 12%, iar laptele cu 7%, confirmând o reducere constantă a acestor produse în alimentația zilnică.
Privind întreg intervalul 2001–2024 cele mai mari creșteri procentuale sunt la apa îmbuteliată (+348%), cafea/ceai/cacao (+152%), fructe (+114%) și carne proaspătă (+85%). Scăderile semnificative sunt la pâine (−26%), zahăr (−20%) și lapte (−10%).
Mai jos este un tabel cu consumul mediu lunar de produse alimentare pe o persoană - cantitatile medii de produse alimentare intrate în alimentația unei persoane, indiferent de proveniența produselor și de locul în care se consumă (gospodărie sau unități de alimentație publică).
