VIDEO România, la coada Europei, cu IMM-uri vulnerabile la atacuri cibernetice. Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge și VicePresident Digital Infrastructure Liberty Global CEE: România trebuie să accelereze modernizarea infrastructurilor digitale, atât în sectorul public, cât și în cel privat - Maratonul AI, Cloud & Resilience

În acest context, România trebuie să accelereze modernizarea infrastructurilor digitale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, să crească adopția serviciilor cloud și a soluțiilor de cybersecurity, în special în rândul IMM-urilor, și să își consolideze reziliența în fața amenințărilor cibernetice, transmite Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge și VicePresident Digital Infrastructure Liberty Global CEE la Maratonul AI, Cloud & Resilience, organizat de Profit.ro.

Evenimentul este transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News

Infrastructura digitală a devenit fundamentul pe care funcționează întreaga economie, indiferent de nivelul de dezvoltare al unei țări. De la aplicațiile și serviciile utilizate de consumatorii finali până la sistemele care gestionează infrastructura energetică, telecomunicațiile sau securitatea, toate depind de resurse de procesare, memorie, stocare și comunicații.

Această dependență este în creștere accelerată odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, care amplifică atât nevoia de infrastructură, cât și viteza transformărilor din economie, spune Rădulescu.

În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale mediului economic și politic este lipsa de predictibilitate. Interdependențele globale, în special în domeniul digital, fac ca evoluțiile geopolitice și economice să aibă consecințe dincolo de granițele fizice ale statelor.

În mediul digital, granițele sunt mult mai greu de definit și de protejat, iar ceea ce se vede în spațiul public reprezintă doar o mică parte din transformările care au loc. În special în zona inteligenței artificiale, progresele sunt exponențiale și vor influența tot mai mult viața economică și socială, într-un mod dificil de anticipat, adaugă CEO-ul.

“Absolut toate aplicațiile, toate software-urile, toate serviciile de care beneficiază astăzi cineva, se bazează pe o infrastructură digitală. [...] Suntem foarte, foarte dependenți de tot ce înseamnă lumea digitală în momentul de față. Lucrurile devin încă și mai complicate odată cu această explozie a AI-ului, pentru că asta ne face să fim și mai dependenți și într-un ritm extrem de accelerat”, afirmă Rădulescu.

Inteligența artificială schimbă inclusiv modul tradițional în care evoluează tehnologia. Dacă în trecut dezvoltarea tehnologică urma etape relativ liniare, în care o inovație o făcea posibilă pe următoarea, AI-ul reduce considerabil distanța dintre aceste etape.

Capacitatea modelelor de a accesa informații, de a dezvolta software și de a executa tot mai autonom anumite sarcini permite accelerarea unor procese care înainte necesitau perioade mult mai lungi. Această schimbare are implicații inclusiv asupra infrastructurilor digitale și asupra modului în care sunt proiectate și utilizate.

În ceea ce privește România, cloud-ul guvernamental reprezintă un pas important, dar nu trebuie confundat cu întreaga infrastructură digitală a statului. Există două proiecte distincte, gestionate de instituții diferite: un cloud public, asociat ADR, și unul privat, gestionat de STS.

În paralel, numeroase instituții, agenții și structuri ale statului continuă să utilizeze centre de date, aplicații și platforme proprii, care nu funcționează pe niciuna dintre aceste două infrastructuri. Prin urmare, cloud-ul guvernamental acoperă doar o parte din resursele informatice și aplicațiile utilizate de administrația publică, conform sursei citate.

Migrarea către infrastructuri cloud certificate, de nivel enterprise, poate îmbunătăți semnificativ securitatea cibernetică și reziliența organizațiilor. Infrastructurile învechite, care nu mai pot fi actualizate sau modernizate corespunzător, acumulează vulnerabilități atât la nivel fizic și virtual, cât și în zona aplicațiilor.

Migrarea în cloud, public sau privat, permite utilizarea mai eficientă a resurselor și asigură un nivel superior de securitate fizică, securitate cibernetică și reziliență.

Discuția nu trebuie însă limitată la instituțiile publice, deoarece o parte importantă a infrastructurilor critice, inclusiv în energie, telecomunicații și apărare, este operată de companii private, completează managerul.

O vulnerabilitate importantă a României este nivelul redus de adopție a soluțiilor cloud și de securitate cibernetică în rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Deși IMM-urile contribuie cu peste 50% la PIB-ul României, multe dintre acestea nu utilizează nici măcar soluții de securitate cibernetică de bază, iar adopția cloud-ului rămâne redusă în comparație cu alte state europene.

Această situație este cu atât mai problematică în contextul geopolitic actual, în care atacurile și incidentele informatice devin tot mai frecvente. O parte dintre vulnerabilitățile identificate în economie își au originea tocmai în infrastructurile digitale insuficient protejate sau modernizate:

“IMM-urile reprezintă peste 50% din contribuția la Produsul Intern Brut a României. Să nu uităm lucrurile astea, pentru că chiar și atunci când vorbim de mediul privat, tindem să vorbim despre numele mari, brandurile consacrate pe care le recunoaște toată lumea.

Dar aș spune că majoritatea economiei își trage seva, își trage avuția, din companiile mici. Iar acolo, din păcate, stăm foarte, foarte prost. Nivelul de adopție al cloud-ului și nivelul de adopție a unor soluții de cybersecurity este destul de scăzut. Sunt statistici multiple care arată că suntem cam printre ultimele locuri din Europa. [...] Asta înseamnă că suntem vulnerabili”.

Rădulescu atenționează că inteligența artificială va amplifica atât oportunitățile, cât și riscurile asociate infrastructurilor digitale. Capacitatea AI de a accelera cercetarea, dezvoltarea software și descoperirea unor soluții noi are deja efecte în domenii precum medicina și energia. În cazul rețelelor energetice naționale, care sunt deja gestionate prin intermediul unor aplicații, utilizarea tot mai extinsă a AI ar putea schimba fundamental modul de administrare și operare. În același timp, AI poate identifica vulnerabilități informatice care ar fi fost extrem de dificil de descoperit prin metodele tradiționale.

Mihnea Rădulescu oferă exemplul unui model dezvoltat de Anthropic, despre care afirmă că a identificat 145 de vulnerabilități în doar câteva ore la un furnizor important de aplicații de internet, în condițiile în care acesta descoperea în mod obișnuit patru-cinci sau șase vulnerabilități pe zi.

Exemplul ilustrează amploarea schimbării, dar și necesitatea unor mecanisme de securitate care să nu se bazeze exclusiv pe protejarea accesului din exterior.

“AI-ul schimbă lumea as we speak. Sunt lucruri care, în special prin viteza și accelerarea unor taskuri care se fac în acest moment în secunde, minute, zile și se făceau înainte în zile, luni, ani, schimbă fundamental modul în care se produc lucruri, în care se consumă lucruri, în care se comunică și așa mai departe. [...] Trebuie să ne gândim că viteza cu care lucrurile se întâmplă din punct de vedere al cercetării, al implementării, al dezvoltării de software, odată cu dezvoltarea AI, schimbă fundamental lumea din care facem parte”, consideră Rădulescu.

Evoluția inteligenței artificiale schimbă și arhitectura infrastructurilor de cloud, care trebuie adaptate pentru a susține cerințe de procesare mult mai mari. În mod tradițional, cloud-ul permite utilizarea eficientă a resurselor fizice prin virtualizarea procesoarelor, memoriei și capacității de stocare, astfel încât acestea să poată fi partajate între mai mulți utilizatori.

AI-ul aduce însă o nouă componentă esențială: GPU-urile, procesoare specializate în operații matematice complexe, care au devenit indispensabile pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Cererea pentru aceste echipamente a crescut spectaculos, iar infrastructurile cloud tradiționale trebuie să le integreze pentru a putea susține noile aplicații.

Rădulescu a mai semnalat și faptul că în domeniul centrelor de date, România prezintă interes pentru investitorii internaționali, dar este trasă în jos de tarifele la energia electrică.

CloudXEdge este un furnizor de soluții și servicii integrate de cloud public, privat și hibrid, care contribuie la modernizarea și creșterea performanței companiilor și instituțiilor publice din România.

Parte a grupului Liberty Global, CloudXEdge aduce pe piață un concept nou, creat de o echipă de experți români recunoscuți în industria IT&C.

CloudXEdge reprezintă un ecosistem de infrastructură cloud distribuită, integrat cu o platformă proprie, care oferă clienților flexibilitatea serviciilor de cloud public, securitatea cloud-ului privat, reziliența soluțiilor hibride și latența ultra-scăzută a tehnologiei edge.

Infrastructura sa, susținută de două centre de date redundante localizate în România și de investiții în tehnologie, este interconectată cu rețeaua globală de telecomunicații Liberty.

Cu o arhitectură AI-ready, ecosistemul integrează atât tehnologii de ultimă generație, capabilități avansate de edge computing și o infrastructură robustă bazată pe centre de date proprii, cât și o platformă cloud proprie: cloudXedge. Portofoliul companiei cuprinde servicii de tip IaaS: VPS, Kubernetes, precum și servicii de backup și disaster recovery.