Sistemul de plată defalcată a TVA (”split payment VAT”), pregătit de Guvern să fie aplicat în România de la 1 octombrie 2017 și care va obliga firmele înregistrate în scopuri de TVA să-și deschidă un cont bancar distinct pentru a încasa TVA de la clienți, respectiv pentru a plăti TVA facturată furnizorilor, este o idee care a circulat în lumea TVA încă de la crearea sistemului, dar nu a putut fi pusă în practică din cauza impactului semnificativ asupra capitalului de lucru și a poverii administrative, relevă specialiștii Deloitte într-un material transmis Profit.ro.
Bulgaria a avut un astfel de sistem până la 1 ianuarie 2007, dar a renunțat din cauza acestor motive și a influenței lor în special asupra întreprinderilor mici si mijlocii.
Italia a implementat un sistem de defalcare a plății de TVA în urmă cu câțiva ani, dar în mod limitat (livrări de bunuri/prestări de servicii către stat, companii de stat, companii listate). Sistemul italian este diferit de cel românesc, respectiv clientul este obligat să plătească TVA în locul furnizorului, iar banii sunt plătiți în contul bancar al statului. Italia a obținut derogare de la Comisia Europeană pentru a aplica acest sistem, conform Directivei de TVA.
La rândul său, Polonia încearcă să implementeze de la 1 ianuarie 2018 un sistem similar cu cel propus acum în România, dar pe care îl pregătește de mai bine de doi ani.
Ce presupune mecanismul de plată defalcată a TVA:
• Deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituțiile publice, înregistrate in scopuri de TVA la trezorerie sau la alta bancă. Contul IBAN va include caracterele „TVA”;
• Încasarea/plata direct în contul de TVA al vânzătorului a TVA facturată clienților pentru livrări de bunuri si prestări de servicii;
- nu se aplică pentru încasările în numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar (cu toate acestea, furnizorul trebuie să transfere suma TVA în contul de TVA în 3 zile lucrătoare).
• Sumele din contul de TVA pot fi utilizate pentru plata TVA către furnizori sau pentru plata TVA datorată la bugetul de stat.
• Posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular doar cu aprobarea ANAF (proiectul nu prevede niciun termen în acest sens).
• Interzicerea retragerii în numerar a unor sume din contul de TVA.
• Începând cu 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, băncile trebuie să asigure și un mecanism automat/manual care să verifice că plățile sunt realizate doar între aceste conturi.
Sancțiuni drastice
Proiectul prevede amenzi pentru cei care încalcă obligațiile de plată a TVA prin acest sistem - până la 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului.
"Deși plata defalcată a TVA se poate dovedi o idee bună în combaterea evaziunii fiscale, implementarea ei din scurt poate afecta contribuabilii onești, la fel ca și alte inițiative ale ultimilor 10 ani, de exemplu: registrul operatorilor intracomunitari, Declarația 088, sistemul obligatoriu de TVA la încasare, impozitarea bacșișurilor, inițiativa într-un final abandonată de a introduce plata TVA cash la achiziții intracomunitare ale unor anumitor bunuri sau nedeductibilitatea TVA pentru tranzacții cu societăți cu codul de TVA anulat care așteaptă să fie închisă de CJUE. La cum arată în acest moment, mecanismul de plată defalcată a TVA va avea un impact negativ semnificativ din cauza poverii administrative mai mari și a influenței în cash flow. Caracterul obligatoriu o va face și mai dificil de gestionat. Aceasta va afecta fără deosebire evazioniști si contribuabili onești", atenționează experții Deloitte.
Potrivit acestora, termenele de plată vor afecta companiile și mai mult decât până acum. Presupunând că o tranzacție are un termen de plată de 60 de zile, TVA trebuie plătită până pe 25 a lunii următoare de către furnizor. În cazul în care clientul va plăti TVA, acesta va efectua plata către contul TVA, iar furnizorul nu va putea să utilizeze banii dacă nu este aprobat de ANAF. Prin urmare, ar exista, de fapt, un dublu impact. Proiectul nu prevede niciun termen pentru aprobarea de către ANAF a transferului de la contul de TVA la contul curent.
"O astfel de măsură ar putea funcționa dacă ar fi pregătită în mod corespunzător și în timp util. Pentru a obține efecte complete, ar trebui să se integreze într-un mediu electronic mai larg de conformitate, de exemplu, SAF-T și controale electronice, case de marcat legate de autoritatea fiscală, facturare electronică etc. Așa cum a făcut Polonia, România ar trebui să acorde și beneficii contribuabililor, cum ar fi o reducere a timpului de rambursare a TVA sau reducerea sau eliminarea obligațiilor accesorii", arată sursa citată.
Nu în ultimul rând, nota de fundamentare a proiectului menționează că proiectul nu contravine prevederilor comunitare. Totuși, sistemul de plată defalcată a TVA vizat de România ridică câteva întrebări în privința conformării cu directiva europeană de TVA și Constituția României întrucât contul bancar nu este în fapt deținut de persoana impozabilă, ci de stat. Chiar dacă persoana impozabilă este proprietarul banilor din punct de vedere juridic, limitarea utilizării lor arată că, în realitate, statul dispune de bani ca și când ar fi proprietarul acestora.
De asemenea, este discutabil dacă penalitatea de 50% respectă principiul proporționalității în cazurile în care contribuabilii au achitat suma TVA netă la stat în termenul legal.
Principalele provocări pe care le vor avea de întâmpinat contribuabilii:
• Clienții nu vor mai face o singură plată pentru bunurile și serviciile achiziționate, ci își vor dubla plățile: suma netă remisă contractorului în contul obișnuit de TVA, respectiv TVA în contul special de TVA al contractorului.
• Furnizorii vor fi nevoiți să găsească surse noi de finanțare a TVA si vor întâmpina probleme de cash flow (din moment ce trebuie să achite TVA pentru a nu fi penalizați de stat chiar dacă nu au încasat-o de la furnizori). Întreprinderile mici și mijlocii ar fi cele mai afectate.
• Flexibilitatea de a folosi cash-ul acumulat în contul de TVA va fi foarte restrânsă, aproape zero.
• Termenele de plată, formularea contractelor și a aranjamentelor de business vor trebui revizuite.
• Băncile / Trezoreria vor deschide automat conturile de TVA (fără a fi nevoie să încheie alte acorduri suplimentare). În 90 de zile, contribuabilii vor trebui să confirme deschiderea acestor conturi de TVA de către bănci (la Trezorerie, conturile vor rămâne deschise).
• Proiectul nu se referă la compensări / barter între contribuabili. Așa cum este pare să fie construit sistemul, contribuabilii ar putea fi obligați să efectueze plăți încrucișate de TVA, chiar dacă baza este compensată.
