Bucșa: Încă nu ne întoarcem la situația din 2008, dar începem să bifăm încet-încet, cu o nonșalanță incredibilă, aceleași puncte

Situația din România începe să semene cu cea din 2008, dinainte de criză, cu o revenire a consumului și a salariilor, dar încă nu a ajuns în acel punct, întrucât prețurile locuințelor, care au scăzut cu circa 25%, nu au reintrat pe pantă ascendentă, precum în Ungaria, astfel că există spațiu de creștere, a declarat vineri macroeconomistul UniCredit Bank la Londra Dan Bucșa.

“Încă nu ne întoarcem la situația din 2008, dar începem să bifăm încet-încet, cu o nonșalanță incredibilă, aceleași puncte. Cumva restul țărilor încearcă să evite situația, chiar și populația, oamenii încearcă să se comporte diferit, noi pare că uităm ceva mai repede”, și-a început Bucșa prezentarea la o întâlnire cu jurnaliștii.

El a arătat că prețurile locuințelor din România au scăzut cu circa 25% după criză și au rămas cam la același nivel din 2011-2012 încoace, în timp ce în Ungaria prețurile s-au redus cu 15%, iar din martie 2014 au recuperat 8%, urcând în Budapesta chiar și cu 40% în această perioadă.

“În România nu avem aceeași creștere și faptul că nu avem un bubble imobiliar este principala diferență între acum și ceea ce s-a întâmplat înainte de criză. Dacă cumva Europa intră în recesiune dintr-un motiv anume, nu cred că va exista o corecție masivă în prețurile locuințelor din România, că nu și-au revenit deloc”, a explicat macroeconomistul.

În această situație se regăsește și Bulgaria, unde este explicabil, fiind o țară mai bătrână, iar cererea de locuințe este mult mai mică.

CITEȘTE ȘI Bugetul pe 2016 pune același pariu pe creșterea economiei, pierdut înainte de criză, ca să justifice salariile și pensiile majorate

Unul dintre motivele pentru care prețurile au rămas reduse este programul guvernamental Prima Casă, care a dus la o convergență a prețurilor spre 60.000 de euro și cumva a prevenit o revenire a prețurilor în ultimii ani.

Un alt aspect, evidențiat de volumul creditelor, este că celelalte credite sunt de înlocuire, de refinanțare a creditelor din valută în lei, așa încât volumul total al creditelor de locuințe din România nu a crescut semnificativ.

O diferență substanțială între români și unguri vine din averea populației, ungurii fiind cam de două ori mai bogați, ca procent în PIB.

Diferența este explicabilă prin datoria publică, fiindcă aceasta nu dispare niciodată, ci se transferă doar de pe un bilanț pe altul, astfel că ungurii, cu o datorie publică de 70%, sunt și mai bogați decât țări cu datorie publică de circa 40%, cum este România, subliniaza macroeconomistul.

“Este loc ca prețul locuințelor să-și revină în România, ar putea fi un motor de creștere dacă totul merge bine în Europa”, adaugă Bucșa.

Consumul, care a înregistrat o creștere de 20%, a ajuns la nivelul din 2008, precum și salariile reale, existând o corelație foarte puternică între cele două. Ce nu a crescut încă la nivelul din perioada ante-criză sunt creditele de consum, dar recuperează puternic și ele.

Bucșa a arătat că împrumuturile noi în lei au accelerat în perioada de dinaintea intrării în vigoare a legii dării în plată, cu un avans mai puternic pentru populație decât pentru firme, atât pe creditele de consum, cât și pe cele de locuință.

Pe de altă parte, diferența dintre creșterea salariilor și cea a productivității este cea mai mare din anul 2005 până în prezent.

“Diferența acum față de atunci este că productivitatea nu mai crește deloc, asta din cauza lipsei de investiții, în timp ce salariile cresc, în special pe baza salariului minim”, menționează reprezentantul UniCredit Bank la Londra.

Problema cea mai mare pe termen lung a României o reprezintă populația care nu muncește, reprezentând circa 3 milioane de persoane care nici măcar nu-și caută un loc de muncă.

Sursa: News.ro