Avocat Claudia Chiriță explică ce venituri din firmă și din salariu se iau în calcul la pensia de întreținere a copilului

Intră salariul de baza, sporurile, primele, bonusurile, indemnizațiile, tichetele și celelalte avantaje de natură salarială, dar și dividendele, veniturile din activități independente, chiriile sau pensia. Din toate acestea se scad doar impozitul și contribuțiile sociale obligatorii. Ce rămâne este venitul net lunar, la care se aplică procentul stabilit de instanță și la care se raportează limita de jumătate pentru poprire. Nu intră norma de hrană, veniturile pur ocazionale și sumele cu destinație specială.

Avocat Claudia Chiriță, membru al Baroului București, cu peste 15 ani de experiență în avocatură și practică în dreptul familiei, explică din perspectiva dosarelor de divorț și a litigiilor privind minorii ce venituri sunt luate în calcul la stabilirea pensiei de întreținere. Activitatea sa profesională, experiența în instanță și recenziile clienților sunt informații pe care persoanele interesate de serviciile unui avocat le pot accesa înainte de a apela la serviciile juridice.

Opiniile prezentate in continuare se bazeaza pe experienta dobandita in dosarele in care aceasta intrebare apare frecvent, atat la stabilirea pensiei de intretinere, cat si la executarea acesteia. Pornind de la aceasta experienta, avocat Claudia Chirita recomanda ca, atunci cand veniturile parintelui sunt ridicate, iar aplicarea unui procent ar conduce la o pensie care depaseste nevoile reale ale copilului, sa fie avuta in vedere stabilirea pensiei intr-o suma fixa, raportata la nevoile copilului si la posibilitatile materiale ale parintelui.

Pensia de întreținere îl privește pe antreprenor din două direcții. Poate fi părintele care plătește, cu venituri din firmă și, uneori, un salariu. Sau poate fi angajatorul care primește de la executor o adresă de poprire pe salariul unui angajat și trebuie să calculeze corect cât reține. În ambele cazuri, întrebarea e aceeasi, din ce venit se calculează pensia?

Pensia de întreținere, pe scurt

Ambii părinți sunt obligați să-și întrețină copilul minor, chiar dacă nu mai locuiesc împreună. Cuantumul ține seama de nevoile copilului și de mijloacele părintelui și are o limită maximă, respectiv până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și jumătate pentru trei sau mai mulți copii. Cotele sunt plafoane, nu procente automate. Instanța poate stabili pensia ca sumă fixă, indexată trimestrial, sau ca procent din venitul net lunar. Procentul urmărește automat veniturile părintelui și tocmai de aceea generează cele mai multe probleme, o pătrime, o treime sau jumătate, dar din ce anume?

Ce sume intră în venitul net

Criteriul l-a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 21/2015, pronunțată în recurs în interesul legii și obligatorie pentru instanțe. Pentru veniturile din muncă, Înalta Curte s-a raportat la Codul fiscal ce prevede că intră veniturile din salarii și cele asimilate salariilor. În aceeași decizie a arătat că, în principiu, se iau în calcul toate veniturile părintelui, indiferent de sursă, inclusiv chirii și dividende.

Intră, de regulă salariul de bază, sporurile, indemnizațiile, primele și bonusurile de natură salarială, avantajele acordate de angajator, inclusiv tichetele de masă, potrivit unei practici recente, pensia, dividendele, veniturile din chirii și din activități independente. Nu intră norma de hrană a personalului din apărare și ordine publică, exclusă expres de Decizia nr. 21/2015, veniturile pur ocazionale, alocația de stat pentru copii și ajutoarele cu destinație specială. Din venitul brut se scad doar impozitul și contribuțiile sociale obligatorii. Ratele la bancă sau alte popriri nu micșorează baza de calcul.

Cum se calculează pensia de întreținere când ai venituri din salariu și din firma?

Părintele obligat la pensie își poate câștiga banii din salariu, din propria firmă sau din ambele surse deodată. Regula este aceeași în toate cazurile că veniturile se cumulează, nu se exclud. Faptul că părintele are un salariu nu scoate dividendele din calcul, iar faptul că are o firmă nu scoate salariul.

Pentru exemplele de mai jos, presupunem un copil și o pensie de 25% din venitul net. Dividendul net ține seama de impozitul de 16% aplicabil din 2026, reținut la sursă, și de CASS, în limita plafonului legal; sumele sunt rotunjite.

Situația salariatului e cea mai simplă căci angajatorul reține automat procentul din salariul net total, cu primele și avantajele salariale. Problemele apar când se calculează doar la salariul de baza.

Dacă antreprenorul își plătește un salariu minim, pensia calculată doar la salariu ar fi de 675 lei, de șapte ori mai puțin decât cea reală. Dividendele intră însă în calcul căci Decizia nr. 21/2015 a ÎCCJ le menționează expres printre veniturile de care se ține seama. Instanțele le raportează la 12 luni și se uită, de regulă, la ultimii unu-trei ani, pentru că variază.

Pentru salariatul care are și firmă este situația cel mai ușor de scăpat din vedere. Angajatorul vede doar salariul și reține 3.250 lei. Dividendele din firma proprie rămân în afara popririi, deși intră în venitul net. În exemplul de mai sus, diferența este de aproape 1.200 lei pe lună, adică peste 14.000 lei pe an.

Partea din firmă se execută greu. Poprirea la angajator acoperă doar salariul. Pentru dividende, celălalt părinte trebuie să ceară executarea diferențelor. Astfel, executorul află de la Registrul Comerțului că părintele e asociat, verifică situațiile financiare și poate popri dividendele la firmă, înainte de plată, sau conturile în care intră. De multe ori e nevoie de o expertiză contabilă, iar diferențele se pot cere pe până la trei ani, plus cheltuieli de executare.

De aceea, când veniturile vin din mai multe surse, o sumă fixă evită executările repetate. Iar la venituri mari, o pătrime rămâne un plafon, instanța poate stabili o pensie mai mică, dacă nevoile reale ale copilului, dovedite, sunt mai mici.

Ce obligatii are angajatorul cand primeste o poprire pentru pensia de intretinere

Ca angajator, firma poate primi oricând de la un executor o adresă de poprire pe salariul unui angajat obligat la pensie. Din acel moment devine terț poprit și are obligații proprii, nu doar administrative.

Ce trebuie să facă firma? În termen de 5 zile de la comunicarea popririi și apoi la fiecare plată a salariului, firma reține suma și o virează conform adresei executorului. Partea poprită nu se mai plătește angajatului. Dacă pensia e stabilită în procent, procentul se aplică pe salariul net total din statul de plată al fiecărei luni, nu doar pe salariul de bază. Pentru pensia de întreținere se poate reține cel mult jumătate din venitul net lunar iat dacă există mai multe popriri, inclusiv de la executori diferiți, limita privește totalul reținerilor. Dacă angajatul pleacă din firmă sau nu mai are venituri de reținut, executorul trebuie informat.

Dacă firma greșește nu reține sau reține prea puțin, creditorul poate cere instanței validarea popririi. Hotărârea de validare devine titlu executoriu împotriva firmei, care ajunge să plătească din propriii bani sumele nereținute. La rea-credință, se poate aplica și amendă judiciară. Dacă reține prea mult, angajatul poate contesta executarea. Firma e prinsă la mijloc, așa că un calcul corect o protejează de ambele părți.

Pachetele salariale ale managerilor intră în calcul

O hotarare recenta, obtinuta de avocat Claudia Chirita, sentinta civila nr. 6555 din 18 mai 2026, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti intr-o contestatie la executare, ilustreaza cat de larga poate fi baza de calcul a pensiei de intretinere. Este vorba despre un angajat al unei companii financiare, cu un salariu net de peste 20.000 lei, care fusese obligat să plătească pentru doi copii 5.000 lei lunar, dar nu mai puțin de o treime din veniturile nete. El plătea o treime din salariul net din adeverința de venit, care se referea doar la salariul de bază. Executorul a numit un expert contabil, care a calculat diferențe de peste 26.000 lei. Angajatul a susținut că tichetele de masă, primele, bonusurile, primele de telemuncă, asigurările plătite de angajator, contribuțiile la pensia facultativă și acțiunile primite gratuit nu trebuie luate în calcul. Instanța a respins contestația retinand ca:

• contează natura salarială a venitului, stabilită după Codul fiscal, tichetele, primele, sporurile și avantajele acordate de angajator sunt venituri de natură salarială, deci intră în bază;
• continuitatea nu e un criteriu separate, ea doar deosebește veniturile obișnuite de cele pur ocazionale, iar aici sumele apăreau constant în statele de plată și erau prevăzute în contractul colectiv;
• salariul nu înseamnă doar salariul de baza caci potrivit Codului muncii, include indemnizațiile, sporurile și adaosurile;
• excluderea normei de hrană nu se extinde, ea a fost exclusă tocmai pentru că nu e venit salarial, ceea ce nu e cazul tichetelor.

Pentru angajator, lecția e la managerii cu bonusuri, acțiuni și beneficii, adeverința cu salariul net de bază nu este baza corectă. Firma trebuie să lucreze cu statul de plată complet și, când adresa de poprire e neclară, să ceară în scris lămuriri executorului.

Când pensia nu se plătește apare executare și contestație

Hotărârea de stabilire a pensiei este executorie de drept. Dacă părintele nu plătește de bunăvoie, celălalt părinte se adresează unui executor judecătoresc. După încuviințarea executării de către instanță, executorul îi trimite debitorului somația și află unde are venituri, instituțiile și terții, între care ANAF, casa de pensii, Registrul Comerțului și băncile, sunt obligați să-i dea informațiile necesare. Apoi înființează poprirea la angajator, la firma care datorează dividende sau la bancă. Pot fi recuperate atât pensia curentă, cât și restanțele.

Dacă părintele executat consideră că poprirea a fost pusă greșit, poate face contestație la executare, în 15 zile de la data la care a aflat de actul contestat. Motivele frecvente sunt ca s-au inclus sume care nu intră în venitul net, s-a depășit limita de jumătate, procentul s-a calculat la brut sau restanța include luni deja plătite. Sarcina probei îi aparține contestatorului, iar criticile trebuie să fie concrete, lună de lună și pe fiecare componentă a venitului.

Concluzia este că la venituri mari, suma fixă e soluția mai sigură

Când părintele are venituri mari, mai ales din dividende, bonusuri sau pachete salariale complexe, este preferabil ca pensia să fie stabilită într-o sumă fixă, în raport de nevoile reale ale copilului și de posibilitățile părintelui, și nu într-un procent.

Suma fixă se indexează de drept trimestrial, fiecare parte știe exact cât se datorează, iar angajatorul nu mai trebuie să interpreteze ce intră în venitul net. Se evită astfel o executare silită atunci când părintele nu plătește cu rea-credință suma corectă sau atunci când există suspiciunea că sumele achitate nu sunt corect calculate. Procentul, în schimb, deschide de fiecare dată aceeași problema, din ce venit, pentru ce lună și cu ce componente.

Despre autor

Claudia Chiriță este avocat în Baroul București, cu peste 15 ani de experiență in avocatură și practică dedicată în dreptul familiei, divorț, partaj, autoritate părintească, locuința și programul de legături personale ale copilului și pensie de întreținere. Persoanele care caută informații despre avocat Claudia Chiriță din București pot consulta atât domeniile sale de practică și articolele juridice publicate, cât și recenziile și părerile clienților disponibile online. Acestea pot oferi o perspectivă suplimentară asupra experienței de colaborare cu avocatul, alături de informațiile despre pregătirea profesională și activitatea juridică.

Mai multe informații despre avocat Claudia Chiriță, activitatea cabinetului și programarea consultațiilor sunt disponibile pe avocatchirita.ro.