Președintele a refuzat să promulge legea dării în plată și a retrimis-o în Parlament cu o motivare de respingere de dimensiuni duble față de actul normativ. Vor urma probabil alte luni de zile de parcurs legislativ, atunci când cangrena datoriilor rele putea fi tăiată încă de la început de an 2016.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Respingerea ne lasă un gust amar că lobby-ul bancar a fost mai puternic în puncte cheie ale eșafodajului politic, într-un răstimp în care presiunea dinspre nevoile cetății și legile implacabile ale economiei de piață au acționat în sens democratic pentru o adoptare "en fanfare" în Parlament.
Putem să vedem și un aspect pozitiv: reexaminarea de către Parlament va antrena încă și mai mult dezbaterea publică asupra unui subiect care deja a suscitat vigilența societății. În urma acestor confruntări de idei poate vom izbuti să alcătuim un întreg conglomerat legislativ coerent și suplu care să prevină în viitor creditarea prădătoare.
Nu știm care va fi reacția parlamentarilor care au votat aproape în unanimitate legea cu o lună în urmă. Suntem precauți, deși parcursul procesului legislativ anterior ar fi în măsură să ne dea încurajări. Am fost la dezbaterile Comisiei Juridice a Camerei Deputaților atunci când aceasta a avizat favorabil proiectul de lege inițiat de deputatul Daniel Zamfir și avocatul Gheorghe Piperea. La numai o zi după ce se făcuse de râs dând încredere unei necuvântătoare să devină ministru, reprezentanții comisiei mi s-au părut a fi la înălțime.
Ca ziarist, am consemnat sec; în calitate de cetățean, m-am simțit reprezentat. Au avut ținută, au adus argumente economice, părea că erau bine înrădăcinați în realitate și în contact cu ce se întâmplă pe strada devastată de implozia creditului. Peste toate, au fost de neclintiți și nu au plecat după primul dribling atunci când reprezentanții lobby-ului bancar le serveau niște manipulări grosolane. În câteva rânduri, cu toată politețea, reprezetanții comisiei chiar le-au atras atenția acestora să nu îi ia de proști cu niște argumente sau răspunsuri care cădeau la prima verificare.
Dinspre economia reală și societate - printr-o luptă în Justiție de ani de zile - către Parlament. Așa a venit legea izbăvirii de datorii prin cedarea imobilului ipotecat. Democrația a funcționat. Acum bancherii și-au luat țara înapoi. Legea nu poate intra în vigoare. Se întoarce în Parlament, unde adversarii ei probabil mizează ca democrația să se piardă pe drum.
Nu sunt argumentele din zona bancară despre sfârșitul creditului ipotecar pe acest pământ și samsarii imobiliari profitori cele invocate în trimiterea la reexaminare a legii. Este o încâlceală de argumentații juridice scoasă cu forcepsul și din care oamenii obișnuiți nu înțeleg nimic. Dacă ne traduce cineva, obiecția ar fi că se aplică inclusiv creditelor aflate în derulare. Probabil, legea refăcută ar trebui să arate tot așa. Exact opusul actului normativ trimis acum spre promulgare: un document suplu, ușor de citit, și care dacă ar fi intrat în vigoare ar fi imprimat procesului de stingere a datoriilor celeritatea necesară ritmului economiei de piață. O notificare și în 15 zile ai ieșit din casă ca om liber. Prin contrast, băncilor le convine un cadru legislativ mai complicat (descifrabil doar de "Big Four") și care să reprezinte terenul de luptă inegal, unde să cadă victime sigure debitorii cu apa la gât.
Cu lichiditatea infinită a băncii centrale, instituțiile de credit din România, am văzut cât de puțin dornice au fost să scoată la iveală adevărul despre împrumuturile acordate nebunește la jumătatea deceniului trecut. Economia românească a fost contaminată și aruncată într-o recesiune de bilanț de acest gunoi financiar cărat de bănci de ani de zile.
Legea dării în plată sperie sistemul bancar tocmai pentru că ar elimina hazardul moral al coafării contabilității și al acordării altor credite îndoielnice pentru diluarea în portofolii a rebuturilor vechi. Odată reliefată această realitate, băncile-mamă ar trebui să vină cu bani de acasă pentru a acoperi găurile rezultate la spargerea balonului creditării. Acesta este în realitate, motivul principal pentru care Președinția a retrimis astăzi proiectul în Parlament, probabil având ca ultimă impresie atenționarea a patru șefi de corporații bancare din alte zări.
Klaus Iohannis a încercat să schițeze, într-un mesaj pe contul său de Facebook, o explicație pentru decizia sa: "Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei." Aparent neconvingător: răspunsurile de pe Facebook curg devastator din partea unor foști votanți dezamăgiți. Sentimentul predominant pare a fi acela că bancherii și-au luat țara înapoi.
