Opinie: Inflație, dobânzi și economie: provocări și prognoze

Laurenţiu Stan
Laurenţiu Stan
scris 30 ian 2024

Există, la începutul acestui an, o așteptare firească la nivel european referitoare la adoptarea măsurii de reducere a dobânzilor. Este, oare, realistă această așteptare a pieței?

Urmărește-ne și pe Google News

Rapoartele privind inflația pentru țările din regiune sunt așteptate săptămâna aceasta, culminând cu rezultatul pentru întreaga zonă valutară, care cel mai probabil va fi anunțat joi. Se așteaptă o valoare de 2,7% – încă vizibil peste ținta Băncii Centrale Europene – în timp ce așa-numitul indicator de bază care elimină energia și alte astfel de elemente volatile (core inflation) poate fi și mai ridicat, de 3,2%. Putem observa o estimare de scădere ușoară a inflației din partea economiștilor, ceea ce ne poate reaprinde sperața că BCE va începe să reducă nivelul dobânzii de politică monetară.

Opinii: Captarea și stocarea carbonului, instrument al dezvoltării economice a României CITEȘTE ȘI Opinii: Captarea și stocarea carbonului, instrument al dezvoltării economice a României

Anul acesta ne putem aștepta la o stabilizare a ratei inflației, atât la nivel european, cât și în România. Ca urmare, și ratele dobânzii de politică monetară vor fi în descreștere, influențând astfel în bine creșterea economică. Trebuie să ținem cont însă și de riscurile inerente, printre care deficitul bugetar din ce în ce mai ridicat (nu doar la noi în țară, ci și la nivel european și mondial), alegerile electorale din 40 de țări, care pot pune o presiune suplimentară asupra costului la care se împrumută statele, sau întreruperi în lanțul de aprovizionare și creșteri ale prețului combustibililor, generate de situația geopolitică din regiune și din Orientul Mijlociu.

Personal, cred că dobânzile de referință ale BCE vor scădea anul acesta. Dar nu în următoarele 3-4 luni, ci undeva prin vară, la finalul primului semestru sau la începutul celei de-a doua jumătăți a anului, așteptările economiștilor fiind ca 2024 să se încheie cu o rată de referință de 2,5%. În SUA, analiștii au fost ceva mai optimiști pe final de an 2023, dar apar și acolo semne de întrebare, pe fondul apetitului încă ridicat pentru consum al americanilor, al evoluției prețului imobiliarelor și al gradului de îndatorare tot mai ridicat al statului. Există așteptări că FED va începe să reducă dobânda mai devreme decât BCE, poate chiar în martie-aprilie. Cu siguranță, însă, nu va fi o reducere consistentă, ci mai degrabă una prudentă, graduală, în trei sau patru pași de câte 0,25%, iar rata de referință va fi undeva la 4% - 4,5% pe final de 2024.

În acest moment, pe baza datelor existente, nu văd o înăsprire a politicii monetare în 2024. Inflația a scăzut constant pe parcursul anului 2023, chiar dacă am observat o creștere ușoară, de conjunctură, în luna decembrie. Ca urmare, dacă nu intervine o ”lebădă neagră”, nu văd o justificare a menținerii dobânzii de referință la același nivel sau chiar o creștere a acesteia.

Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, a corelat scăderea dobânzilor cu scăderea inflației, în timp ce Robert Holzmann, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, e sceptic că acest lucru se va întâmpla în 2024. Banca Centrală Europeană ar putea reduce ratele dobânzilor în orice moment în acest an și toate opțiunile sunt deschise la reuniunile viitoare, conform declarației lui Francois Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor. Bancherul francez consideră că BCE este pe calea cea bună pentru a învinge inflația, deoarece creșterea ratei până la un record de 4% a jucat, deja, un rol foarte important în moderarea inflației de bază. În schimb, guvernatorul Băncii Naționale a Letoniei, Martins Kazaks, spune că cea mai gravă greșeală ar fi să înceapă să scadă prea devreme costurile îndatorării și să permită revenirea inflației. Villeroy a temperat însă îngrijorarea colegului său, spunând că există și riscuri ca menținerea politicii prea stricte pentru prea mult timp să cauzeze daune nejustificate economiei. Christine Lagarde a respins cu mai puțină forță pariurile pieței privind o reducere a dobânzii în primăvară, însă instituția nu a oferit nicio îndrumare oficială, iar alți factori de decizie politică au adoptat o atitudine mai precaută. Banca centrală va decide când va reduce ratele pe baza progresului către ținta de inflație de 2%. De asemenea, decidenții urmăresc îndeaproape impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și economiei, urmând să adapteze calendarul reducerilor ratelor și în funcție de acest risc.

Opinii: Am vopsit gardul, căutăm leopardul CITEȘTE ȘI Opinii: Am vopsit gardul, căutăm leopardul

Într-adevăr, prețul banilor, dobânda, evoluează în sens invers față de rata inflației, care indică viteza de creștere a prețurilor. Atunci când inflația este ridicată, băncile centrale folosesc acest instrument al dobânzii de politică monetară pentru a scumpi banii în vederea atenuării creșterii prețurilor. Iar creșterea prețurilor este determinată de mai mulți factori, dintre care cel mai important este consumul populației. Începem deja să întrezărim referința circulară. Ce încurajează consumul? Costul redus și disponibilitatea banilor. Cu cât este mai multă lichiditate în piață, cu atât consumul prinde mai mult curaj. Consumul înseamnă cerere, iar cu cât aceasta din urmă este mai intensă, cu atât prețurile cresc mai rapid, dacă oferta nu ține pasul. Și așa revenim la inflație și regăsim explicația relației dintre aceasta și dobânda de politică monetară.

Având în vedere ultimele evoluții ale economiei, pare din ce în ce mai greu de crezut că se va atinge ținta pentru rata inflației, de 2%, în zona Euro, la finalul anului. Pentru zona Euro, economiștii anticipează anunțul cu privire la o a doua contracție trimestrială consecutive. PIB la nivel european a fost mai redus cu 0,1% în trimestrul 4 al anului trecut, după o reducere similară în trimestrul al treilea, îndeplinindu-se astfel definiția tipică a unei recesiuni tehnice. Pentru 2024, se estimează o creștere economică mai modestă a Uniunii Europene față de alte regiuni ale lumii, iar reducerea dobânzii de referință este un factor de încurajare a creșterii economice.

Inflația anuală în zona Euro, conform datelor Eurostat, a accelerat ușor în luna decembrie 2023, până la 2,9%, de la un nivel de 2,4% în luna noiembrie, pe fondul unui nivel încă ridicat al cheltuielilor consumatorilor de la finalul anului 2023. Cu câteva excepții, piața imobiliară din țările europene a înregistrat o creștere din punct de vedere al numărului de tranacții și chiar al prețurilor de vânzare. Nivelul chiriilor, de asemenea, a crescut pe tot parcursul anului, așa cum au crescut și vânzările de autovehicule și de vacanțe. Fără îndoială, consumul crește de obicei în ultima lună din an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, acesta fiind impulsionat și de faptul că estimările pesimiste ale economiștilor de la începutul anului nu s-au concretizat. Ca urmare, prețurile au crescut puțin pe fondul unei cereri mai ridicate din partea populației, cerere care este posibil să scadă ușor în primul trimestru al anului curent.

Tensiunile și schimbările geopolitice din regiune și la nivel mondial joacă un rol deosebit de important. Am văzut cum conflictele din Orientul Mijlociu își pun amprenta asupra disponibilității și prețului petrolului, precum și asupra lanțului logistic internațional. În pofida sancțiunilor impuse din cauza războiului Moscovei în Ucraina, țițeiul și combustibilul rusesc care trec prin Marea Roșie contează pentru piața globală. O escaladare a acestor evenimente nedorite poate pune o presiune suplimentară pe creșterea economiei, însă nu cred că poate să conducă la o prăbușire a acesteia, UE având mecanisme robuste la dispoziție pentru a contracara astfel de riscuri.

Ca antreprenor cu o experiență de aproape 20 de ani în domeniul financiar, recomand însă o atitudine prudentă, din punct de vedere investițional, în prima jumătate a acestui an, deși, dincolo de inflație, de insolvențe, de problemele de pe lanțurile de aprovizionare, 2024 poate fi și un an al oportunităților pentru cei care au lichidități și linii de finanțare. Este nevoie, însă, de o clarificare a trendului pe care va evolua economia pentru a lua decizii informate, fundamentate pe date reale și influențate cât mai puțin de emoția momentului.

Laurențiu Stan este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri și active intangibile, cum ar fi licențe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări și nu numai. Este certificat de organizații naționale și internaționale de renume din domeniul evaluărilor

viewscnt
Afla mai multe despre
inflație
dobânzi
laurentiu stan