Problema liberalizării pieței de gaze naturale revine în atenția publicului larg pentru că este din nou abordată dintr-o perspectivă riscantă, populistă. Mai mult, modul în care este pusă în dezbatere publică liberalizarea duce la contondențe majore între jucătorii din piață. Cel mai surprinzător punct de vedere vine de la distribuitori, care abordează o perspectivă populistă, de presupusă protecție a consumatorului casnic, opunându-se astfel liberalizării. Aceștia atrag atenția în mod alarmist asupra unor potențiale creșteri de prețuri la consumatorul final, dar uită să comunice că 50% din prețul final, plătit din buzunatul consumatorului casnic, se duce pe tarife de distribuție, transport și înmagazinare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Practic, în cazul gazelor naturale, marfa în sine reprezintă doar jumatate din prețul final plătit de consumator, ca pondere, aceasta fiind o situație excepțională : România este țara care, deși are cel mai mic preț la gazele naturale la consumatorii casnici din Uniunea Europeană, are cea mai mare pondere de tarife de rețea.
Disputa din piață cu privire la liberalizarea totală a pieței gazelor naturale - asumată de România în relația cu UE - se petrece în cadrul dezbaterii parlamentare privind aprobarea OUG 64/2016 care prevede liberalizarea pentru consumatorii casnici de la 1 aprilie anul acesta prin eliminarea obligației producătorilor de a pune cu prioritate la dispoziția pieței reglementate gazele din producția internă, obligație considerată de Comisia Europeană drept restricție a liberei circulații a mărfurilor în spațiul comunitar și pentru care Comisia a demarat o acțiune de infringement împotriva României. Riscul este maxim ca soluția parlamentară de adoptare a OUG 64 să fie o soluție la rândul ei populistă, "acoperită" de plângerile distribuitorilor și fără să țină cont de realitățile din piață și de perspectivele sectorului de producție de gaze naturale din România, un sector important pentru economie, locuri de muncă și pentru veniturile la bugetul de stat.
În plus, deși producătorii de gaze naturale sunt obligați să plătească, încă din 2014, un impozit de 60% pe veniturile realizate în urma liberalizării, venituri ce ar fi trebuit transferate, conform notei de fundamentare a OUG 13/2014 care instituie acest impozit, către consumatorii vulnerabili, Guvernul nu a definit până acum consumatorul vulnerabil de gaze naturale pentru care eventuale creșteri de preț ar avea un impact negativ.
După cum arăta recent o analiză de presă, dacă liberalizarea pieței gazelor va fi "împinsă" dincolo de termenul de 1 aprilie prevăzut în OIUG 64/2016, România riscă să piardă unul dintre cele mai mari proiecte din ultimii 10 ani, respectiv ar putea pierde finanțarea europeană de 180 de milioane de euro destinată gazoductului BRUA. Mai mult, reamintesc că anul trecut a început o investigație a CE asupra celor doi producători autohtoni de gaze naturale (OMV Petrom și Romgaz) și asupra Transgaz, iar o amânare a liberalizării ar putea fi un factor agravant ce ar duce la amendarea României.
Anul trecut, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cerea Guvernului României eliminarea barierelor fizice și comerciale în exportul gazelor naturale, în schimbul finanțării de 180 de milioane de euro pentru construirea părții românești a gazoductului care va traversa Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Potrivit Hotnews, în septembrie 2016 a fost elaborat un proiect de OUG prin care a fost eliminată prevederea legislativă care impunea livrarea cu prioritate a gazelor din producția internă către casnici și centralele termice. Totodată era specificat calendarul de liberalizare deplină a pieței gazelor naturale, în contextul în care pentru consumatorii industriali liberalizarea s-a produs deja din 2015, fără consecințele negative așteptate privind creșterile de preț. Parlamentul dorește acum "ajustarea ordonanței" din evidente scopuri politicianiste dar care ar menține reglementarea gazelor din producția internă și aplicarea, în continuare, a obligației privind prioritatea, ceea ce ar însemna de fapt întoarcerea în procedura de infringement.
Obligația de punere cu prioritate gaze naturale la dispoziția pieței casnicilor și a centralelor termice pentru casnici creează, în fapt, o politică nocivă în piață prin care furnizorii au posibilitatea să cumpere gaze la preț reglementat de la producători, pe care apoi le vand la preț de piață, maximizându-și profiturile. Destinația finală acestor cantități de gaze este foarte dificil de urmărit, deși ea trebuie respectată conform legii.
În cazul în care s-ar relua procedura de infringement, Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar putea impune României o amendă substanțială (zeci de mii de euro pe zi), iar Comisia Europeană ar bloca finanțarea BRUA. Într-o consultare a pieței la invitația Comisiei de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților, reprezentanții distribuitorilor s-au arătat îngrijorați de soarta consumatorului casnic, dar au uitat să menționeze că tot ei au cerut majorarea tarifelor de distribuție cu 74% (potrivit aceluiași site citat). Principalii distribuitori și furnizori (E.ON și Engie - fost GDF Suez) susțin că liberalizarea ar arunca în aer prețurile pentru consumatorii casnici. Dar argumentul distribuitorilor nu se susține în contextul în care 50% din prețul final încasat revine operatorilor de distribuție și altor operatori de rețea și tot ei sunt cei ce au cerut ANRE tarife de distribuțtie mai mari cu 40%, iar majorarea s-ar transfera direct tocmai în prețul final la consumator. Tot ei au cerut și majorarea tarifului reglementat cu 40%.
Niculae Havrileț, președintele ANRE, susține că o eventuală liberalizare a prețurilor la gazele din producția internă cu începere de la 1 aprilie nu ar produce creșteri semnificative de preț la consumatorul casnic, pentru că acesta ar fi reglat de piață în funcție de producție și importuri. În orice caz, o creștere de 10% a prețului de producție a gazului natural s-ar reflecta într-o creștere de doar 5% a prețului la consumatorul final, prețul mărfii având o ăpondere de doar 50%. De fapt, în ultimii ani s-a constatat, oricum, convergența prețurilor reglementate cu prețurile de pe piața liberă, motiv pentru care prețul la consumatorii casnici a fost înghețat în 2016 la 60 RON/MWh.
La acel moment, în iulie 2016, Guvernul a cosiderat că o creștere de la 60 lei/MWh la 66 lei/MWh, cum prevedea calendarul de dereglementare în vigoare, ar fi condus la creșterea prețurilor reglementate peste nivelul celor de pe piața liberă. Din acest punct de vedere nu se mai justifică amânarea liberalizării după data de 1 aprilie.
Ordonanța de Urgență 64/2016 se află în dezbatere la Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor, comisie la care este președinte Iulian Iancu (PSD), care spunea recent că "România își propune să treacă la liberalizare ‘subit, peste noapte’", tot el spunând și că "o liberalizare totală a pretului la gaze naturale cu patru ani inainte de vreme va pune pe butuci orice discutie privind salvarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa calda si caldura".
Liberalizarea prețurilor în sectorul gazelor naturale este un obiectiv asumat de România încă dinaintea aderării la Uniunea Europeană, termenul inițial fiind 2007. În acest sens, este important de pornit de la prezumția că dereglementarea prețurilor nu reprezintă o situație excepțională în beneficiul unic al producătorilor și care garantează acestora venituri suplimentare, nemeritate, ci o revenire la normalitate, respectiv la o rată de rentabilitate situată la nivelul industriei globale, o rată de rentabilitate care ia în considerare eforturile investiționale și care corespunde raportului cerere-ofertă, cu riscurile de piață aferente.
Liberalizarea reprezintă și o conformare cu legislația Uniunii Europene, cu scopul final de a asigura prețuri de piață, competitive. Liberalizarea este în beneficiul consumatorului final, care are de câștigat de pe urma unei concurente reale între furnizori, cu accent pe servicii de calitate și politică de preț concurențială. Pe termen mediu și lung, liberalizarea este în beneficiul securității energetice pentru că semnalul corect de preț dat de raportul cerere-ofertă este de natură să stimuleze investițiile în explorarea și exploatarea de gaze naturale în interes și în beneficiu național.
Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA
