Președinta Uniunii Creștin Demicrate (CDU) Annegret Kramp-Karrenbauer, protejata Angelei Markel, a anunțat luni că renunță să-i succeadă la conducerea formațiunii și urmează să plece de la șefia partidului conservator, provocând o adevărată furtună la Berlin, asumându-și astfel consecințele crizei politice create de alianța conservatorilor cu extrema dreaptă în Turingia, relatează AFP.
Kramp-Karrenbauer și-a jusitficat decizia într-o reuniune, luni dimineața, a conducerii CDU, prin evenimentele din Turngia și prin tentația unei facțiuni a partidului de a se alia cu Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), scrie News.ro.
Ea a explicat că ”o parte a CDU are o relație neclarificată cu AfD”, dar și cu Die Linke (stânga radicală), în pofida faptului că ea a respins în mod clar orice alianță cu ambele formațiuni, a declarat pentru AFP o sursă apropiată CDU.
Președinta Uniunii Creștin Democrate, supranumită AKK, a adăugat că ”nu are ca obiectiv să candideze la cancelaria germană”.
În măsura în care candidatura la Cancelarie merge mână în mână cu președinția partidului, AKK a decis, prin urmare, să renunțe, în lunile care urmează, la această președinție.
”AKK va organiza în această vară procesul de selectare a candidaturii la Cancelarie” în vederea succesiunii Angelei Merkel, cel mai târziu la sfârșitul lui 2021, a declarat această sursă.
”Ea va continua să pregătească partidul să înfrunte viitorul și apoi va abandona președinția”, a declarat sursa citată.
AKK urmează, în schimb, să-și păstreze postul de ministru al Apărării.
AKK a fost aleasă în decembrie 2018 la președinția CDU, în locul Angelei Merkel, care a renunțat atunci, din cauza nepopularității sale tot mai mari, după o serie de înfrângeri electorale și ascensiunea la urne a extremei drepte.
AKK nu a reușit însă să se impună la președinția CDU. Ea este foarte criticată, mai ales după alianța închiată săptămâna trecută între aleși CDU din Turingia și AfD în vederea alegerii unui noii ministru-președinte al acestui land.
Lui AKK i se reproșează că nu deține controlul asupra partidului său, sfâșiat între adversari și susținători ai unei cooperări cu AfD, mai ales în landuri din fosta RDG, unde extrema dreaptă este foarte puternică și complică formarea unor majorității regionale.
