Departamentul de Stat al SUA consemnează în raportul său privind situația drepturilor omului în România în anul 2024, publicat marți pe site-ul instituției, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut și faptul că această măsură a fost criticată ca o ingerință politică în alegeri și o restricție excesivă a discursului politic.
„La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 24 noiembrie, susținând că ‘multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale… au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării scrutinului, arată Agerpres.
Decizia curții a fost criticată ca o ingerință politică în alegeri și o restricție excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură și gravitate fără precedent”, se arată în raport. Decizia Curții Constituționale a prezentat alegerile ca fiind influențate de o operațiune de informare rusă pe rețelele sociale, dar observatori independenți au sugerat că respectiva campanie pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organizată desfășurată de un partid politic românesc, mai reține Departamentul de Stat în raportul său.
Conform documentului, printre problemele semnificative privind drepturile omului în România în 2024 s-au numărat relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare, precum și infracțiuni, acte de violență sau amenințări cu violența motivate de antisemitism. Guvernul a luat măsuri credibile pentru a-i identifica și pedepsi pe funcționarii care au comis abuzuri privind drepturile omului, însă, în unele cazuri, acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă.
Statele Unite deplâng o ”deteriorare” a drepturilor omului în numeroase țări din Europa, vizând mai ales restricționarea libertății de exprimare, potrivit unui raport anual foarte așteptat al Departamentului de Stat, relatează AFP.
În Germania, Regatul Unit sau în Franța, Departamentul de Stat subliniază că ”situația drepturilor omului s-a deteriorat în cursul anului” trecut, potrivit acestui raport privind drepturile omului în lume în 2024, menit să reflecte noile priorități de politică externă ale președintelui american Donald Trump, scrie News.ro.
În privința Franței, autorii raportului vizează ”informații credibile despre restricții grave ale libertății de exprimare”, iar Departamentul de Stat denunță de asemenea fapte antisemite.
În Regatul Unit, Washingtonul își exprimă îngrijorarea față de o nouă lege privind securitatea online, menită să apere mai bine copiii, care a provocat critici aprinse pe rețeaua de socializare X a lui Elon Musk.
Întrebată despre acest lucru, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a refuzat să citeze vreo țară, însă a subliniat că ”cenzura guvernamentală este intolerabilă într-o societate liberă”.
”Guvernele continuă să recurgă la cenzură, la supravegherea arbitrară sau ilegală și la legi restrictive împotriva vocilor care nu le plac, adesea din motive politice sau religioase”, a denunțat ea.
Vicepreședintele american J. D. Vance i-a consternat pe germani și, mai grav, pe europeni, într-un discurs la Summitul Securității de la munchen (MSC) în care a spus că libertatea de exprimare ”dă înapoi” în Europa și în care a adoptat opiniile unor partide ca Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), clasat recent drept organizțaie ”extremistă de dreapta” de către serviciile germane de informații interne (BfV).
MODIFICĂRI ALE ADMINISTRAȚIEI TRUMP
Departamentul de Stat, care zugrăvește un tablou al situației drepturilor omului în lume, țară cu țară, în acest raport anual, criticând numeroase guverne, este în general publicat în primăvară.
Un oficial american a confirmat, sub protecția anonimatului, că Washingtonul intenționează să poarte ”discuții sincere cu partenerii și aliații noștri cu privire la ceea ce noi considerăm cenzură sau defavorizarea anumitor voci, politice sau religioase”.
Acest raport, care este mandatat de către Congresul american, este considerat de către experți drept un document de referință.
Documentul a fost redactat în parte în timpul fostei administrații a președintelui democrat Joe Biden, iar Departamentul de Stat l-a amendat și restructurat astfel încât să reflecte prioritățile administrației Trump - de exemplu împotriva politicilor care favorizează programele diversității sau avortul.
”Rapoartele din acest an au fost simplificate pentru a fi mai utile și accesibile pe teren și partenerilor și pentru a răspunde mai bine mandatului legislativ subiacent și să se alinieze decretelor administrației”, se arată în document.
Aleși din opoziția democrată și ONG-uri și-au excprimat îngrijorarea cu privire la faptul că raportul poate să nu prezinte un tablou sincer al încălcărilor drepturilor omului în lume.
”Măsurile luate de către administrația Trump în vederea îndulcirii și politizării acestor rapoarte le compromit obiectivul însuși și dăunează credibilității Departamentului de Stat însuși”, denunța săptămâna trecută într-un comunicat senatorul democrat Chris Van Hollen.
AFRICA DE SUD ȘI BRAZLIA, ATACATE
Astfel, referitor la El Salvador, un aliat apropiat al administrației Trump, Departamentul de Stat dă asigurări că ”nu deține informații credibile despre abuzuri semnificative ale drepturilor omului”.
El Salvador este însă atacat dur de ONG-uri din cauza unui război fără milă împotriva ”maras” - ganguri care terorizează populația - și din cauza Centrului de Izolare a Terorismului (CECOT).
Statele Unite au expulzat către El Salvador, în acest an, sute de venezueleni încarcerați în această închisoare de înaltă securitate și care au acuzat abuzuri.
Invers, Guvernul Trump atacă furibund două țări cu care întreține relații foarte tensionate, Africa de Sud și Brazilia.
”Situația drepturilor omului în Africa de Sud s-a deteriorat considerabil în cursul anului”, relevă Washingtonul, care apreciază că Pretoria ”a făcut un pas foarte îngrijorător către exproprierea afrikanerilor și noi încălcări ale drepturilor minorităților rasiale în țară”.
Președintele american a denunțat cu virulență această lege recentă, care vizează să faciliteze redistribuirea pământurilor - bântuită de apartehid, fostul regim minoritar alb.
În privința Braziliei, Departamentul de Stat denunță faptul că tribunalele ”au permis măsuri excesive și disproporționate cu scopul de a aduce atingere libertății de exprimare (...) și dezbaterii democratice, restrângând accesul la conținuturi online considerate «dăunătoare democrației»”, se arată în raport.
Judecătorul de la Curtea Supremă a Braziliei Alexandre de Moraes este vizat de multiple sancțiuni americane.
