Donald Trump și Vladimir Putin vor avea o discuție la telefon cu scopul de a "pune capăt băii de sânge" din Ucraina, potrivit președintelui american, după discuțiile fără rezultat dintre Kiev și Moscova, relatează AFP.
Primele discuții de pace dintre ucraineni și ruși după 2022, care au avut loc vineri în Turcia, nu au reușit să producă încetarea focului solicitată de Ucraina și aliații săi, atacurile letale continuând pe teren, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În urma acestei întâlniri dezamăgitoare, Donald Trump a declarat că va vorbi luni la telefon cu președintele rus. Obiectivul: "Să punem capăt "băii de sânge"", a anunțat el pe platforma sa Truth Social.
În mesajul său de sâmbătă, el a spus că speră că va fi „o zi productivă”, „că va avea loc o încetare a focului” și „că acest război foarte violent - un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată - se va încheia”.
Duminică, la Roma, vicepreședintele american JD Vance s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti acest apel.
Potrivit unui înalt oficial ucrainean, cei doi lideri au discutat despre „situația de pe linia frontului, pregătirile pentru conversația de luni (între Trump și Putin), posibilitatea unor sancțiuni împotriva Rusiei în absența unor rezultate, o încetare a focului”.
„Liderii au discutat despre obiectivul lor comun de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina și au furnizat informații suplimentare privind stadiul actual al negocierilor în vederea unei încetări a focului și a unei păci durabile”, a precizat Casa Albă.
Această întâlnire a fost prima între cei doi bărbați de la disputa lor filmată în Biroul Oval la sfârșitul lunii februarie, care a marcat schimbarea de ton a Casei Albe față de Ucraina.
Pe teren, atacurile ruse împotriva Ucrainei au continuat.
O dronă rusă a lovit sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, ucigând cel puțin nouă persoane, iar o lovitură în regiunea Kiev a ucis duminică o femeie, potrivit autorităților ucrainene.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, armata rusă a lansat 273 de drone explozive împotriva Ucrainei, „un record”, a declarat vicepremierul ucrainean Iulia Svyrydenko.
Duminică, armata rusă a revendicat cucerirea unui nou oraș, Bagatyr, în regiunea Donețk.
Săptămână „crucială”
Înaintea convorbirii dintre Trump și Putin, liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au vorbit duminică la telefon cu președintele american, a precizat Downing Street.
Ei „au discutat situația din Ucraina și costul catastrofal al războiului pentru ambele părți”, a declarat un purtător de cuvânt din biroul lui Keir Starmer.
„Depinde de președintele Putin să demonstreze mâine că dorește cu adevărat pacea și să accepte încetarea necondiționată a focului de 30 de zile propusă de președintele Trump, susținută de Ucraina și Europa”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe X.
Săptămâna viitoare va fi "crucială", a declarat de la Roma președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Președintele este hotărât să obțină rezultate” privind Ucraina, a declarat trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, înainte de a avertiza: «Dacă el nu poate, nimeni nu poate».
„Presiunea asupra Rusiei trebuie să continue până când aceasta este pregătită să pună capăt războiului”, a insistat Zelenski pe rețelele de socializare.
La rândul său, Vladimir Putin a insistat duminică asupra faptului că dorește să "elimine cauzele" conflictului și să "garanteze securitatea statului rus".
De la întoarcerea sa la Casa Albă, Donald Trump, care intenționează să facă un debriefing cu președintele ucrainean și cu mai mulți lideri ai statelor membre NATO după convorbirea sa cu Vladimir Putin, a făcut apel la Moscova și Kiev să înceteze luptele.
Până în prezent, însă, eforturile sale nu au reușit să producă niciun progres major în soluționarea conflictului, declanșat de invazia rusă care a făcut zeci de mii de victime civile și militare în peste trei ani.
Putin și Trump au vorbit la telefon la 18 martie, convenind o încetare a focului de 30 de zile privind infrastructura energetică, pe care Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de încălcare.
Kremlinul își menține pretențiile maximaliste: ca Ucraina să renunțe la apartenența sa la NATO, să cedeze patru dintre regiunile sale parțial controlate de Rusia, în plus față de Crimeea anexată în 2014, și să oprească livrările de arme occidentale.
Ucraina respinge cu fermitate aceste cereri și solicită retragerea armatei ruse, care ocupă încă aproape 20% din teritoriul său.
Pentru a evita o nouă invazie rusă în viitor, Kievul cere, de asemenea, „garanții de securitate” solide.
