Creditele de angajament din acest an contractate potrivit actualelor prevederi bugetare sunt de 3,5 ori mai mari decât cele de anul trecut și ar putea pune o presiune de 1% din PIB asupra bugetelor din anii viitori, susține, pe blogul său personal, Cosmin Marinescu, profesor universitar și consilier economic al președintelui Klaus Iohannis.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Bugetul general consolidat pentru 2017 prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, aproximativ o treime din întregul buget de stat. Din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale – 31 miliarde lei fiind credite de angajament prevăzute în contul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
În opinia consilierului prezidențial, creditele de angajament din bugetul 2017, de circa 3,5 ori mai mari decât cele prevăzute în bugetul 2016, sunt rezultatul unei viziuni pro-ciclice a execuției bugetare, care se suprapune trendului de tipul „jos taxele, sus cheltuielile!”, trend care oricum subminează, prin el însuși, poziția finanțelor publice.
“Nu toate creditele de angajament se concretizează în cheltuieli angajate. De exemplu, în 2016 au fost prevăzute credite de angajament de 15,2 miliarde lei, însă au fost angajate 10,3 miliarde lei, adică circa 68% din prevederile inițiale. În ipoteza aceluiași grad de angajare, ar rezulta că în 2017 vor fi angajate pentru anii următori cheltuieli de circa 25 miliarde lei, adică circa 3% din PIB, numai la nivelul Ministerului Dezvoltării. Așadar, creditele de angajament din 2017 vor presa asupra bugetelor următoare, anual, cu circa 1% din PIB, prin creșterea anuală a necesarului de plăți”, explică Cosmin Marinescu impactul multianual asupra bugetului de stat al creditelor de angajament.
Creditele de angajament sunt instrumente care țin de execuția multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare. Cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut.
“Tocmai aceasta este problema bugetului 2017, anume un volum record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare. Odată umflat în prezent, acest „buget paralel” va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor”, susține Marinescu.
Un alt potențial efect negativ al contractării unor credite de angajament ridicate îl reprezintă riscul ca autoritățile locale să nu efectueze la timp plățile către firmele private furnizoare. “Dincolo de problema deficitului, sau mai degrabă în virtutea acesteia, intervine problema capacității de plată a bugetelor locale. În cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective.”, avertizează consilierul prezidențial
În opinia acestuia, România are o problemă nu atât cu cantitatea, cât mai ales cu calitatea investițiilor publice: “Experiențele administrative recente ne-au arătat că, în general, când crește cantitatea (alocărilor), scade calitatea (investițiilor). Nu este deci suficient să avem șantiere deschise în toată țara, mai trebuie să vedem și pe ce vor fi cheltuiți banii.”