Totuși, încă este nevoie de adoptarea formală a proiectului de către Consiliu, în care sunt reprezentate statele, la nivel de executiv, arată BiziDay.
“Este cel mai mare pachet anticorupție de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE și întărește angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupției la nivel național și transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, negociatorul principal pentru noua lege.
Directiva anticorupție introduce definiții la nivelul UE ale infracțiunilor specifice și stabilește limitele maxime pentru pedepse, precum și termenele minime de prescripție. Impune țărilor să adopte măsuri preventive ferme, cum ar fi strategii naționale anticorupție, un acces obligatoriu și transparent la informațiile de interes public.
Acordul a venit chiar în ziua în care fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută de Parchetului European pentru fraudarea unui program de formare, derulat cu fonduri europene.
Dar textul final al legii este “mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, și față de ambițiile parlamentarilor europeni – pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse numeroase clauze opționale (pe care țările le pot implementa sau nu), iar unele formulări lasă țărilor membre suficient spațiu pentru a-și crea propriile interpretări, arată Politico.
“Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru, deoarece pur și simplu nu le place să fie nevoiți să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a declarat pentru Politico negociatorul Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.
Unul dintre punctele cele mai disputate ale proiectului de lege a fost obligația țărilor UE de a recunoaște și de a pedepsi infracțiunile de abuz în serviciu ale funcționarilor publici. Italia a abolit infracțiunea în 2024, iar Germania și Olanda s-au opus și ele unei reglementări unice la nivel european.
Soluția găsită de negociatori a fost aceea de a elimina mențiunea explicită a infracțiunii de abuz în serviciu, dar țările vor fi obligate să treacă în codurile penale ca infracțiuni “cel puțin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea funcțiilor sale”.
În România, infracțiunea a fost modificată deja prin deciziile ale CCR care au dus la clasarea dosarelor penale, de exemplu în cauzele în care funcționarii publici supraevaluau achizițiile, încălcând însă numai legislația secundară, nu și legile sau ordonanțele.
De asemenea, numeroase persoane judecate pentru corupție au fost eliberate după ce CCR a schimbat modul de interpretare al termenelor de prescripție. Curtea de Justiție a UE a emis chiar o decizie prin care a cerut instanțelor din România să ignore deciziile CCR privind prescripția, în cazurile de corupție.
După ce noua legislație va fi aprobată și de Consiliu, țările membre au acum la dispoziție doi ani pentru a o implementa în propria legislație și încă un an pentru a prezenta Comisiei planuri naționale anticorupție.
Comisia urmează să propună o nouă strategie anticorupție la începutul anului 2026.
