Explozie a prețului energiei în România, care urcă pe poziția a doua în topul celor mai scumpe piețe spot din UE - GRAFICE

Prețul record al gazelor (resursa care determină prețul energiei), nefuncționarea centralei nucleare de la Cernavodă și vremea mai mohorâtă din a doua parte a lunii, care a redus considerabil producția fotovoltaică și a majorat consumul prosumatorilor din rețea pe timpul zilei (autoconsumul acestora fiind mult mai redus), au pus presiune pe piața din România în luna octombrie.

Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționată pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a fost în octombrie de 239,31 euro/MWh, dublu față de cel de 121,84 euro/MWh înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

CITEȘTE ȘI Fostul Sidex scapă de colaps, cel puțin pe termen scurt. Electrica prelungește furnizarea energiei electrice pentru Liberty Galați

Comparativ cu luna septembrie, prețul mediu zilnic de pe OPCOM, unde se tranzacționează o cantitate echivalentă cu o treime din consumul net, s-a majorat cu 36%.

În septembrie, prețul mediu zilnic a fost de 176,14 euro/MWh, mai mare, la rândul său, cu 81% față de cel din septembrie 2025, de 97,95 euro/MWh.

De altfel, și înainte de luna octombrie, în întreg trimestru al treilea, prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe OPCOM a fost unul ridicat, de 148,85 euro/MWh (România ocupând poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe spot din UE), cu 60% peste cel din același trimestru ala anului trecut, de 92,51 euro/MWh. (când a ocupat poziția a 5-a).

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ EXIT-POLL Iliana Iotova, dată câștigătoare la alegerile prezidențiale din Bulgaria în sondajele de la ieșirea de la urne

De la începutul anului și până în prezent, România ocupă poziția a 4-a în topul celor mai scumpe piețe UE, cu un preț de 138,44 euro/MWh, fiind depășită doar de Italia, Irlanda și Ungaria.

Cel puțin în perioada următoare, clienții casnici care au deja contracte valabile și care nu expiră curând vor rămâne protejați în fața exploziei prețurilor, facturile rămânând la aproximativ același nivel.

Pe termen lung însă, cum gazul (extrem de scump, la maxime istprice cu excepția anului 2022, când a fost declanșat războiul din Ucraina) este sursa marginală care dictează prețul în piață, furnizorii vor face oferte către clienții casnici care să transfere în factură creșterile costurilor de achiziție.

CITEȘTE ȘI Alegeri haotice în Bulgaria: Un bulgar viu a fost șters de pe listele electorale după ce a murit un bărbat cu același nume. Alte incidente: mai multe buletine decât voturi numărate și un alegător care și-a rupt votul, apoi a venit să ceară scuze

Impactul mare va fi însă în facturile achitate de clienții non-casnici, care vor fi nevoiți să achite, acum sau în viitorul apropiat, întreaga majorare de pe piața liberă, atât la gaze, cât și la curent.

Iar consumatorii non-casnici vor transfera aceste majorări de costuri cu utilitățile în prețurile mărfurilor consumatorilor finali, ceea ce crea o presiune inflaționistă pe pe inflație.

Astfel, chiar dacă nu vor achita facturi mai mari la gaze și electricitate, consumatorii casnici vor plăti mai mult pe celelalte produce, parțial și ca urmare a faptului că ei beneficiază de gaz la preț reglementat, spre deosebire de companii, care plătesc prețul pieței, pe care se vinde în prezent gaz de import, cel din producție internă fiind „indisponibilizat” de reglementările protecționiste ale statului.

CITEȘTE ȘI LISTA Trenuri anulate în România. Invocând probleme fianciare, operatorul Transferoviar Călători anunță anularea a 24 de trenuri de pe nouă rute, de la 5 noiembrie

Și pe piețele la termen, tranzacțiile de vânzare-cumpărare angro de energie electrică au fost încheiate încă din urmă cu o lună-două la prețuri ce depășesc semnificativ pragul de 900 lei/MWh.

Acesta a fost și unul dintre argumentele cu care Hidroelectrica a justificat creșterea prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele de furnizare care ajung la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh.

″Pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV 2026 și trimestrului I 2027, prețurile de tranzacționare au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh″, a spus cel mai mare producător și furnizor din România.

România a terminat anul 2025 pe poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 108,17 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (116,55 euro/MWh), Italia (115 euro/MWh) și Ungaria (108,5 euro/MWh).

Chiar dacă față de anul precedent (2024 - când a ocupat poziția a treia) a coborât un loc în clasament, fiind depășită de Ungaria, România a înregistrat în 2025 un preț mediu zilnic al energiei pentru ziua următoare mai mare cu aproape 5 euro sau 4,5% peste cel din 2024, de 103,5 euro/MWh.