Concret, este vorba despre 5.376 de dosare, care acoperă primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbușirea URSS și formarea CSI. Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: ”Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″; ”Reunificarea Germaniei (1990)”; ”Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; ”Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Sunt exceptate de la declasificare materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele privind sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate, arată BiziDay.
”Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare și în aerul închis al lipsei de informații pot crește conspirațiile și neîncrederea. Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul. Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 – cum am ieșit din alianțele cu URSS, cum ne-am poziționat în prima mare criză post-Război Rece – aparțin istoriei și cercetătorilor, societății, și nu sertarelor din subsol.
Deschidem, efectiv, arhiva diplomatică a tranziției care va aduce valoare adăugată la înțelegerea acestei perioade de istorie recentă. Documentele vizate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu însă din păcate au fost păstrate până acum departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an, și vom continua acest proces, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.
O democrație matură nu se teme de propria istorie, ci o publică spre consultare cetățenilor și o studiază“, declară ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
