Parlamentul elvețian a acceptat să deblocheze peste un miliard de euro pentru unii membri ai Uniunii Europene, un gest de detensionare după decizia Elveției de a întrerupe negocierile privind un acord instituțional, scrie AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Proiectul a fost aprobat cu o largă majoritate de către Camera inferioară în cursul serii, după ce fusese validat de Camera superioară mai devreme, potrivit dezbaterilor difuzate online, scrie Agerpres.
CITEȘTE ȘI Era predictibil falimentul City Insurance?La sfârșitul anului 2006, elvețienii, a căror țară nu este membră a UE, au adoptat prin referendum o lege privind cooperarea cu statele din Europa de Est, pentru a contribui la dezvoltarea fostelor țări comuniste.
În perioada 2007-2017, Confederația a participat la proiecte menite să reducă disparitățile economice și sociale în țările care au aderat la UE după 2004, precum Bulgaria, Polonia și România, pentru peste 1,3 miliarde de franci elvețieni (1,2 miliarde de euro).
În decembrie 2019, parlamentul elvețian a aprobat a doua contribuție ("credite-cadru pentru coeziune și migrație") pentru proiecte din unele state membre ale UE, cu o valoare similară.
CITEȘTE ȘI UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succesDar această aprobare era legată de condiția ca niciun angajament financiar să nu fie luat atât timp cât măsuri discriminatorii ale UE ar fi în vigoare împotriva Elveției.
Această condiție a blocat până în prezent implementarea celui de-al doilea miliard, Elveția considerând că reglementările europene discriminează Bursa din Zurich.
În paralel, Berna și Bruxellesul au negociat timp de mai mulți ani pentru a omogeniza cadrul legal privind participarea Elveției la piața unică a UE, principalul său partener economic, și pentru a stabili un mecanism de soluționare a litigiilor.
UE a făcut din semnarea acestui acord instituțional condiția prealabilă pentru încheierea oricărui nou acord bilateral de acces la piața sa. Dar guvernul elvețian a decis la sfârșitul lunii mai să îngroape proiectul de acord.
Dornic "să relanseze dinamica relațiilor cu UE", guvernul elvețian a promis, totuși, că va cere rapid parlamentului să deblocheze a doua contribuție.
Deblocând aceste fonduri, guvernul elvețian intenționează să arate că țara alpină "rămâne un partener de încredere al UE" și speră "să reducă disparitățile economice și sociale și să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii în anumite state membre ale UE".
La fel ca prima contribuție la extindere, aceste fonduri elvețiene urmează să fie utilizate la finanțarea anumitor proiecte și programe și nu vor fi plătite direct la bugetul țărilor sau la UE, a insistat ministrul elvețian al afacerilor externe, Ignazio Cassis, în timpul dezbaterilor din parlament.
Creditul-cadru pentru coeziune, în valoare de puțin peste 1 miliard de franci, va fi destinat proiectelor din cele treisprezece țări care au aderat la UE cu începere din 2004 (UE-13). În ceea ce privește creditul-cadru pentru migrație, în valoare de 190 de milioane de franci, este destinat să finanțeze măsuri în domeniul migrației, nu numai în UE-13, ci și în celelalte țări ale UE.