EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Legea salarizării: Bolojan vrea ca instanțele să verifice cu ÎCCJ orice decizie privind stabilirea sau plata drepturilor salariale

Anterior, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, cu privire la obligarea Executivului de către instanța judecătorească la pllata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026.

Premierul Bolojan a arătat că în total trebuie achitate doar magistraților drepturi salariale de 4,8 miliarde lei, la care se adaugă alte penalități și cheltuieli de circa 3 miliarde lei.

”Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată Guvernul.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Noul proiect al legii salarizării: Scade valoarea de referință cu încă 100 de lei, cu efect în toate salariile din sectorul public, restricții la procese în instanță pe salarii. Prevedere explicită în avantajul pensiilor speciale

Acum, în noul proiect al legii salarizării sunt prevăzute: 

Măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

ART. 36

(1) Dacă în cursul judecății proceselor privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Sporuri și măriri de salarii pentru bugetari. Sporuri de 20%, 40% și salarii duble pentru unele Agenții

(2) Prevederile alin.(1) se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

(3) Cauzele similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi suspendate până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Procedura este similară celei prin care o instanță națională solicită Curții de Justiție a Uniunii Euroopene (UE) lămuriri pe cehstiuni de drept comunitar în cazuri naționale.