' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Potrivit USR, una dintre cele mai importante măsuri propuse este obligarea creditorului să verifice identitatea consumatorului înainte de încheierea unui contract de credit la distanță. Propunerea introduce și obligația ca notificările adresate consumatorilor să fie transmise printr-un mijloc care permite confirmarea primirii: personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc care asigură dovada primirii.
”Prea mult timp legea i-a apărat mai bine pe cei care dau credite decât pe cei care le iau. Oameni care nu au semnat nimic s-au trezit cu datorii la recuperatori, cu penalități pentru notificări pe care nu le-au primit niciodată și fără vreo hârtie care să le spună că au terminat de plătit, iar un sistem în care asta se întâmplă ani la rând a devenit, pentru unii, model de afaceri. Propunerea noastră pune costul verificării pe creditor și riscul fraudei acolo unde îi e locul, la cel care a dat banii fără să verifice cui”, a arătat senatorul Cynthia Păun.
O altă noutate este obligația creditorului de a transmite consumatorului, la încetarea contractului, o situație clară și standardizată a creditului. Documentul va arăta cât a fost valoarea creditului, cât a fost achitat, cât s-a plătit pentru principal, dobânzi și comisioane, valoarea și data fiecărei plăți, soldul final și informațiile privind eventualele raportări către sistemele de evidență a riscului de credit. Mai mult, această situație va trebui transmisă în maximum 5 zile lucrătoare de la încetarea raportului contractual.
”Un consumator nu trebuie să afle după luni de zile care este situația finală a unui credit și nu trebuie să poarte singur povara de a demonstra că nu a contractat un credit în numele său. Dacă datele unei persoane sunt folosite pentru a obține un credit, creditorul trebuie să poată demonstra că a verificat identitatea celui care a contractat. Iar atunci când creditul se încheie, consumatorul trebuie să primească rapid și clar situația finală a acestuia”, a declarat senatorul Remus Negoi.
Inițiativa urmărește, de asemenea, clarificarea regulilor privind notificarea cesiunii unei creanțe și momentul de la care noul creditor poate începe activitățile de recuperare față de consumator.
Prin aceste măsuri, propunerea legislativă aduce mai multă transparență, predictibilitate și securitate juridică pentru consumatori, precum și reducerea riscului de fraude și a disputelor privind comunicarea notificărilor sau situația finală a creditelor.
Totodată, proiectul urmărește eliminarea diferențelor de tratament dintre consumatorii care au contractat credite de consum și cei care au contractat credite imobiliare, contribuind la un cadru legislativ mai coerent pentru protecția consumatorilor de servicii financiare.
Au fost 2.060 de solicitări, cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB.
Trimestrul al doilea din acest an a fost singurul în care este depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări).
Este arătat că majorarea de 40% față de S1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, în care clienții caută soluții pentru a-și ameliora situația financiară personală, afectată de creșterea costului vieții.
În ceea ce privește numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri, în timp ce IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări.
În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil.
De altfel, 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB, gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar.
În total, începând cu 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB.
Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2026, 1.458 adresau diverse spețe în relația cu banca (față de 1.095 în S1 2025), în vreme ce 602 vizau diferite aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile (vs 369 în S1 2025). Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026).
Totodată, până la finalul S1 2026, 202 cereri au fost soluționate direct între comercianți și consumatori, după sesizarea CSALB: 166 de cereri soluționate direct de către bănci și 36 de cereri soluționate amiabil de către IFN-uri (față de 91 soluționate de către bănci și 32 de IFN-uri în perioada similară din 2025).
Practic, în comparație cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Menținerea metodei adoptate de comercianții din sistemul financiar–bancar, de soluționare amiabilă (directă) după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple și nu necesită neapărat intervenția/aportul de expertiză al conciliatorilor CSALB. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile.
Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la restituiri de sume (comisioane, dobânzi), la diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale), diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe, reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor (inclusiv pentru motive de impreviziune).
În aceeași sferă a optimizării costurilor aferente contractelor se regăsesc și solicitările de găsire a unei soluții pentru rezolvarea problemelor (în general), trecerea de la indicele ROBOR la IRCC (încă din perioada pandemiei sunt formulate astfel de cereri), conversia monedei creditului, recalcularea dobânzilor, asumarea unor angajamente de plată și eliminarea anumitor clauze. Sunt primite și cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, pentru repunerea în graficul de rambursare (pentru cei aflați în executare silită), trecerea la dobândă fixă, renunțarea la proces sau cereri care au ca obiect rezolvarea unor situații generate de fraudele pe canale bancare.
Crește calitatea cererilor
În primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%, în timp ce în S1 2024 a fost de 65%.
Acest lucru se datorează scăderii de la 669 (în S1 2024), la 321 (în S1 2025), respectiv la 340 (în S1 2026, dar pe fondul unei creșteri a volumului total de cereri înregistrate) a numărului cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate.
Numărul dosarelor a ajuns la 395/S1 2026, în comparație cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere, în timp ce IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite.
„Contextul tensionat de pe plan intern și internațional generează stres financiar pentru toți consumatorii români și, în special, pentru cei care au contractat împrumuturi bancare anterior acestor situații de criză. Creșterea prețurilor și dezechilibrele macroeconomice interne, precum și conflictele de la nivel internațional generează îngrijorări justificate pentru oameni.
De aceea, mulți dintre ei încearcă să găsească rezolvări, să anticipeze situațiile complicate și să-și valorifice eficient și precaut finanțele personale. Sunt tot atâtea motive pentru creșterea numărului de cereri trimise de consumatori către CSALB. Din fericire pentru aceștia, în domeniul bancar a fost creat acest cadru de dialog dintre consumatori și comercianți, care funcționează fără întrerupere de peste un deceniu.
Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Alte 3.000 de solicitări ale consumatorilor transmise către CSALB și-au găsit rezolvarea direct cu comercianții, pe spețe mai simple, dar important este că părțile au convenit o rezolvare în afara instanțelor.
De altfel, din 2021 până acum, 880 de procese începute în instanță și-au găsit rezolvarea în mod amiabil, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluții din aceste cazuri provenite din instanță au presupus restituirea unor sume de bani consumatorilor, dar și suspendarea executării silite ori reintrarea într-un grafic de rambursare, cu respectarea unui angajament de plată.
Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea având ca obiect ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit.
În ultimii 10 ani băncile și-au schimbat modul de relaționare cu clienții și tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă și mai personalizată. Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susține acest proces", spune Alexandru Păunescu, rereprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Totodată, CSALB spunea că vrea ca judecătorii să facă recomandări în mai multe dosare ca părțile să se înțeleagă în afara instanțelor de judecată.
Astfel, el a numit în premieră și băncile cu care CSALB are relații „foarte bune”: BCR și BRD. Relații „bune” are cu Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, „deși ar putea fi mai bune”, iar de restul băncilor nu a mai dorit să comenteze.
Mai era arătat atunci că unele instanțe au recomandat băncilor și clienților aflați în litigii să meargă la CSALB pentru a închide procesele prin negociere, ceea ce s-a și întâmplat în 290 de dosare, față de 145 în 2022 și 67 în 2021. Avantajul concilierii este că procedura este gratuită pentru consumatori și durează mult mai puțin decât un proces în instanță – media a fost anul trecut de 24 de zile de la sesizare la soluționare (deși au fost câteva zeci de dosare care s-au soluționat și în două zile), față de cel puțin un an și jumătate în instanță până la o soluție definitivă, dacă nu doi ani sau chiar 7 ani în cel mai rău caz, arăta Păunescu.
„Într-un proces în instanță părțile sunt în adversitate. Noi putem să vedem ce vor părțile”, spunea la acel moment și Alina Radu, avocat și conciliator. Ea adaugă că nu e neapărat nevoie ca în contract să existe încălcări ale legii, așa cum se întâmplă în sesizările în instanță sau la Protecția Consumatorului – clienții pot apela la CSALB pentru a cere creditorului să le reducă povara creditului în situația în care se află în dificultate.
Pentru cei cu probleme financiare rezultate din diverse cauze, existența unor dovezi care să fie prezentate creditorului în timpul procesului de conciliere ajută foarte mult la găsirea unei soluții agreate de ambele părți, explică avocata.
Dosarele care ajung de la instanță la CSALB pleacă în general de la faza de fond, când judecătorul prezintă părților această procedură și le dă termen până la care pot decide dacă o folosesc sau nu.
Venind de la un judecător, recomandarea are un impact mai mare și mai multă credibilitate, adaugă Păunescu, de aceea ar vrea ca acest lucru să se întâmple mai des. „Încă sunt persoane care nu știu de existența CSALB. Vorbim de judecători”.
Centrul ar vrea să prezinte judecătorilor, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, cu ce se ocupă CSALB și ce rezultate are și așteaptă un răspuns în acest sens, mai spune Păunescu.
