Investițiile din Portugalia prin intermediul ”vizei de aur”, care oferă străinilor bogați drept de ședere, au crescut în noiembrie cu aproape 50%, în timp ce guvernul se gândește dacă să renunțe la acest sistem controversat, transmite Reuters.
Viza de aur a fost puternic criticată pe plan intern, pentru că a ridicat prețurile locuințelor și chiriile, iar Comisia Europeană a cerut încetarea unor astfel de programe naționale, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
În Portugalia, viza de aur a atras investiții de 6,6 miliarde de euro (6,95 miliarde de dolari) în ultimul deceniu, în principal din China, Brazilia și Turcia, cea mai mare parte a banilor fiind destinați imobiliarelor.
Pentru a aplica, cetățenii din afara UE trebuie să facă o investiție semnificativă în Portugalia, cum ar fi cumpărarea de proprietăți imobiliare. Acestora li se acordă apoi drepturi de ședere și li se permite să călătorească fără viză în spațiul Schengen.
Dar prim-ministrul Antonio Costa a declarat pe 2 noiembrie că guvernul său va evalua schema veche de 10 ani, punând la îndoială dacă programul ar putea fi încă justificat.
Murat Coskun, CEO-ul Get Golden Visa, a declarat că afirmațiile lui Costa au avut ”un impact semnificativ asupra interesului” pentru această viză, compania sa înregistrând o creștere de cinci ori a întrebărilor.
Datele agenției de frontieră SEF au arătat duminică că investițiile prin vize de aur au crescut cu 48% în noiembrie, din octombrie, la 65 de milioane de euro, și au crescut cu 41% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Vasco Silva, CEO-ul Kleya, care ajută străinii să se mute în Portugalia, a declarat că compania sa a primit multe întrebări despre ce se întâmplă, adăugând că unii investitori și-au grăbit decizia, pentru a fi pregătiți în cazul în care programul va fi modificat sau blocat.
”Dacă nu există un program de rezidență prin investiții, (investitorii) pur și simplu vor ignora țara”, a avertizat Silva, argumentând că cele peste 10.000 de vize emise din 2012 au pus Portugalia ”pe hartă”.
Filiala portugheză a grupului anticorupție Transparency International (TI) a declarat că programul ar putea fi utilizat pentru spălarea banilor, în timp ce Comisia Europeană a spus că astfel de scheme ar putea fi un potențial risc de securitate.
Silva a declarat că nu a fost cazul, deoarece cei implicați în proces, de la bănci la avocați, trebuie să respecte ”reguli foarte stricte”.
”Nu permitem intrarea infractorilor sau a banilor pentru care nu cunoaștem sursa. Se pot întâmpla excepții, dar vor fi una din 10.000 sau două din 10.000 și, desigur, acestea sunt cele care devin publice”, a spus Silva.
Marea Britanie a renunțat la vizele de aur în februarie, după invazia rusă în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor cu privire la fluxul de bani ilegali din Rusia.
Portugalia a suspendat vizele de aur pentru ruși, dar 431 au beneficiat deja de schemă de la momentul lansării acesteia, potrivit SEF.
