Draghi a subliniat necesitatea „unei căi diferite, care necesită o nouă viteză, amploare și intensitate. Înseamnă să acționăm împreună, nu să fragmentăm eforturile noastre.
Înseamnă să concentrăm resursele acolo unde impactul este major. Și înseamnă să producem rezultate în câteva luni, nu în ani”.
Iar în ceea ce privește problema industriei auto, fostul președinte al BCE a subliniat că „premisele obiectivului UE nu mai sunt valabile”, arată Rador.
Oamenii sunt dezamăgiți de lentoarea cu care se mișcă UE. Ne consideră incapabili să ținem pasul
„Salut decizia Europei de a plasa competitivitatea în centru, iar agenda sa este ambițioasă. Cetățenii și întreprinderile europene apreciază diagnosticul, prioritățile clare și planurile de acțiune, dar își exprimă și o frustrare tot mai mare. Sunt dezamăgiți de lentoarea cu care se mișcă UE. Ne consideră incapabili să ținem pasul cu viteza schimbărilor din alte părți. Sunt pregătiți să acționeze, dar se tem că guvernele nu au reușit să înțeleagă gravitatea momentului”, a declarat fostul președinte al BCE și fost prim-ministru italian în discursul său de la conferința la nivel înalt, la un an de la prezentarea Raportului său privind competitivitatea.
„Prea des, se inventează scuze pentru această lentoare. Să spunem pur și simplu că așa este construită UE. Că trebuie respectat un proces complex cu mulți actori. Uneori, inerția este chiar prezentată ca respect pentru statul de drept. Aceasta este automulțumire. Concurenții din Statele Unite și China sunt mult mai puțin constrânși, chiar și atunci când acționează în limitele legii. A continua ca de obicei înseamnă a ne resemna că rămânem în urmă”.
Fostul președinte al BCE identifică, apoi, domeniile care necesită acțiuni urgente. „Există trei domenii în care este nevoie de o ambiție mai mare. În primul rând, eliminarea obstacolelor în calea expansiunii noilor tehnologii. Un adevărat «al 28-lea regim» trebuie să devină realitate, permițând companiilor inovatoare să opereze, să tranzacționeze și să atragă finanțare fără obstacole în toate cele 27 de state membre, la fel cum pot face concurenții din alte mari economii”, a explicat Draghi la conferința la nivel înalt „La un an de la Raportul Draghi”, alături de Ursula von der Leyen.
Strategia Comisiei „Aplicarea inteligenței artificiale” din această toamnă va fi un test cheie
„Al doilea domeniu este reglementarea. Una dintre cele mai vizibile solicitări din partea companiilor europene este o simplificare radicală a GDPR, nu numai a legislației primare, ci și a reglementărilor împovărătoare ale statelor membre. Antrenarea modelelor de IA necesită cantități enorme de date publice disponibile online. Cu toate acestea, incertitudinea juridică cu privire la utilizarea lor creează întârzieri costisitoare, încetinind răspândirea lor în Europa”, a subliniat Draghi. „Al treilea domeniu este integrarea verticală a IA în industrie.
Aplicațiile sectoriale ale IA sunt chiar mai importante decât puterea de calcul a supercomputerelor”. „În acest domeniu, Europa are un avantaj real: companiile sale dețin mai mult de jumătate din piața globală pentru soluții de automatizare industrială, o piatră de temelie a inteligenței artificiale industriale. Cu toate acestea, doar aproximativ 10% dintre companiile producătoare au utilizat inteligența artificială anul trecut. Industria și guvernele trebuie să colaboreze pentru a transforma acest avantaj timpuriu în soluții europene proprii. Strategia Comisiei „Aplicarea inteligenței artificiale” din această toamnă va fi un test cheie”, a continuat Draghi.
Mario Draghi consideră că obiectivele de decarbonizare ale sectorului auto „se bazează pe presupuneri care nu mai sunt valabile” și că „tranziția trebuie să fie flexibilă și pragmatică”. În general, simpla relaxare a unora dintre cele mai oneroase cerințe de raportare a sustenabilității nu este suficientă. Viitoarea revizuire a regulamentului privind emisiile de CO2 (care interzice vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină începând cu 2035) „ar trebui să urmeze o abordare neutră din punct de vedere tehnologic și să ia în considerare evoluțiile pieței și tehnologice”.
Pe scurt, termenul limită din 2035 pentru emisii zero trebuia să declanșeze un cerc virtuos. Obiectivele stricte ar fi stimulat investițiile în infrastructura de încărcare, ar fi extins piața internă, ar fi stimulat inovația în Europa și ar fi făcut modelele de vehicule electrice mai accesibile. Ne așteptam ca sectoarele adiacente – bateriile și cipurile – să se dezvolte în paralel, susținute de politici industriale specifice. Cu toate acestea, acest lucru „nu s-a întâmplat”. Instalarea punctelor de încărcare trebuie să accelereze de trei sau patru ori în următorii cinci ani pentru a obține o acoperire adecvată.
Piața vehiculelor electrice a crescut mai lent decât era prevăzut. Draghi continuă: „Inovația europeană a rămas în urmă, modelele rămân scumpe, iar politicile lanțului de aprovizionare sunt fragmentate”. Totodată, parcul auto european de 250 de milioane de vehicule îmbătrânește, iar emisiile de CO2 au scăzut abia în ultimii ani. În cele din urmă, este necesară o abordare integrată a creșterii vehiculelor electrice, ținând cont de lanțurile de aprovizionare, de nevoile de infrastructură și de potențialul combustibililor cu emisii zero de carbon.
