Această procedură în casație - care a fost împinsă în plan secund de încarcerea fostului președinte francez la Centrul Penitenciar Santé, la Paris, în dosarul libian -, prin care a fost suspendată pedepsa la care a fost condamnat, era ultimul recurs în dreptul francez în dosarul Bygmalion.
VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ Sarkozy iese din închisoare după doar 3 săptămâni
În acest dosar, investigațiile au arătat că, cu scopul de a ascunde o ”explozie” a cheltiielilor sale de campanie - de aproape 43 de milioane de euro, mult peste un maximum autorizat de 22,5 milioaned e euro -, s-a creat un sistem de dublă facturare prin care o mare parte a costului mitingurilor a fost atribuită partidului Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP - devenit în 2015 Partidul Les Républicains, LR, dreapta) sub acoperirea unor convenții fictive, scrie News.ro.
Spre deosebire de ceilalți coinculpați, fostul președinte francez nu a fost incupat cu privire la acest sistem de facturi false, ci a fost incupat ca beneficiar, în calitate de candidat la președinție, a unei finanțări politice ilegale.
În prima instanță, la fel ca în apel, Nicolas Sarkozy a contestat ”viguros orice responsabilitate penală” și a denunțat ”fabule” și ”minciuni”.
Pedeapsa în apel, cu privire la care curtea a dispus măsuri alternative prvind partea cu executare, a fost redusă la jumătate față de condamnarea sa în primă instanță, în 2021, la un an de închisoare cu executare.
Trei dintre cei zece condamnați în apelul procesului Bygmalion s-au alăturat recursului - fostul director de campanie Guillaume Lambert și fostele cadre UMP Eric Cesari și Pierre Chassat.
În decembrie 2024, Curtea de Casație a confirmat definitiv o condamnare a lui Nicolas Sarkozy la un an de închisoare cu executare, prin purtarea unei brățări electronice, cu privire la corupție și trafic de influență în dosarul inteceptărilor - denumit Bismuth.
Fostul șef de stat francez, în vîrstă de 70 de ani, a purtat o brățară electronică în perioada februarie-mai, după care a obținut o eliberare condiționată, înainte să ispășească jumătate din pedeapsă, din cauza vârstei înaintate.
PROCES ÎN APEL ÎN DOSARUL LIBIAN
O mouă condamnare definitivă ar putea complica și mai mult perspectivele judiciare ale lui Nicolas Sarkozy, care se pregătește în vederea unui proces în apel în dosarul libian, prevăzut în perioada 15 martie-3 iunie.
La 25 septembrie, Tribunalul Corecțional din Paris l-a condamnat la cinci ani de închsoare pentru că și-a lăsat cu bună-știință colaboratorii să facă demersuri în Libia lui Muammar al-Gaddafi cu scopul de a obține o finanțare ocultă a campaniei sale prezidențiale victorioase din 2007.
În vederea stabilirii pedepsei, tribunalul din paris a ținut cont de dosarul interceptărilor și l-a acuzat pe Sarkozy de ”relativizarea acestei condamnări” prin ”minimalizarea gravității faptelor”, însă a îndepărtat, în schimb, condamnarea în dosarul Bygmalion, care nu era definitivă atunci.
Nicolas Sarkozy, care-și clamează nevinovăția, a fost încarcerat timp de trei săptămâni la Închisoarea Santé - o detenție fără precedent a unui fost șef de stat în istoria Republicii franceze, care a provocat dezbateri aprinse.
Curtea de Apel din Paris l-a pus în libertate sub control judiciar la 10 noiembrie.
Fostul președinte urmează să-și relateze experiența carcerală într-o carte - ”Le Journal d’un prisonnier” -, care urmează să apară la exect o lună de la ieșirea sa din încisoare.
Anunțarea publicării acestei cărți provoacă deja numeroase reacții în lumea politică și mediatică.
Unii o consideră o tentativă de reabilitare, alții o voință de a prezenta o mărturie inedită despre condiția carcerală a unui fost șef de stat.
În această carte, care urmează aă apară la 10 decembrie, el promite să revină asupra condițiilor de detenție în Închisoarea Santé, să reflecteze cu privire la justiție și politică și la consecințele personale și publice ale condamnărilor sale.
Cartea ar putea să influențeze perspectiva opiniei publice cu privire la afaceri judiciare în curs, în timp ce fostul președinte continuă să denunțe o nedreptate.
