De ce este important: Legislația prevede printre atribuțiile camerelor judeţene de comerț şi pe cea de întocmire a evidenţei proprii a societăţilor comerciale, sub denumirea de ”catalogul firmelor”, însă înscrierea în catalog se face doar la solicitarea societăţilor comerciale, deci nu este obligatorie. De asemenea, legea nu menționează perceperea vreunui tarif în acest scop.
Obligația ca toate firmele, inclusiv PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, să achite anual o taxă, cuprinsă între 10-100 euro, pentru înscrierea obligatorie în ”Catalogul firmelor”, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României fusese avansată într-un proiect legislativ din 2022, semnalat de Profit.ro și inițiat de majoritatea de atunci, care a iscat proteste vehemente din partea IMM-urilor și mai multor organizații ale mediului de afaceri.
Conform proiectului, depunerea situațiilor financiare la Ministerul Finanțelor ar fi fost condiționată de înscrierea în acest catalog, dar și de obținerea unui certificat de competență de către un reprezentant legal al firmei, document achitat tot către CCIR.
Ca urmare a contestării măsurii de către mediul de afaceri, Senatul a eliminat, tot în 2022, taxa menționată din proiect, stabilind că înscrierea în catalogul menționat se va face voluntar și fără plata vreunei taxe.
De asemenea, senatorii au eliminat și obligaţia firmelor de certificare a administrării propriei activităţi prin obţinerea unui certificat de competenţă.
Totodată, din atribuțiile Camerei de Comerț a fost eliminată posibilitatea implicării în realizarea de proiecte de utilitate publică, sociale, culturale şi/sau de dezvoltare urbană durabilă menite să susţină mediul de afaceri.
A mai fost eliminată și prevederea organizării de către CCIR în exclusivitate a “Topului naţional al firmelor din România".
Deputații au dezbătut proiectul abia în această toamnă, la trei ani după Senat.
Potrivit formei finale adoptate acum, în urma unor amendamente inițiate de fostul premier Victor Ponta, au fost eliminate complet prevederile privind organizarea de către CCIR a Topului naţional al firmelor din România", cât și privind întocmirea ”Catalogului firmelor”.
De asemenea, din proiect au fost eliminate atribuțiile camerelor de comerț județene privind organizarea anual, la nivelul propriului județ, a topului județean al firmelor.
În schimb, posibilitatea unor mandate de conducere fără limită la CCIR a rămas.
Legislația în vigoare prevede că mandatul președintelui și vicepreședinților CCIR este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată, iar aleșii au menționut forma inițială a proiectului care elimină această restricție, stabilind că ”mandatul președintelui, vicepreședinților și membrilor colegiului de conducere este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit.”.
Pentru conducerile camerelor județene mandatul este de doar 5 ani, în schimb.
CCIR s-a aflat în centrul unei dispute politice și imobiliare, care a ajuns până în atenția Comisiei Europene, cu privire la proiect de lege, semnalat de Profit.ro încă de la inițierea acestuia, adoptat inițial în septembrie 2020 și care prevedea ca dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo să fie transmis în mod gratuit CCIR, care le deține acum doar în folosință gratuită.
Proiectul respectiv a fost inițiat de PMP, dar a fost susținut transpartinic, chiar și după ce președintele Iohannis l-a retrimis Parlamentului cu o serie de obiecții, nefiind încă respins sau adoptat de Parlament nici până în prezent.
