Planurile detaliate ale armatei SUA pentru o potențială paradă militară cu ocazia zilei de naștere a președintelui Donald Trump, în 14 iunie, prevăd participarea a 6.600 de soldați.
La aceasta se vor adăuga cel puțin 150 de vehicule, 50 de elicoptere, șapte fanfare și posibil a câtorva mii de civili, conform The Associated Press (AP).
Documentele de planificare sunt datate 29 și 30 aprilie și nu au fost făcute publice.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Acestea reprezintă cel mai recent proiect al armatei pentru festivalul de marcare a 250 de ani de existență, planificat de mult timp la National Mall, dar elementul nou adăugat este o mare paradă militară, pe care Trump și-o dorește de mult timp, dar care este încă în discuție, arată news.ro.
Aniversarea armatei se întâmplă să coincidă cu ziua în care Trump împlinește 79 de ani, pe 14 iunie.
Deși documentele nu includ nicio estimare de preț, organizarea unei parade de o asemenea amploare ar costa probabil zeci de milioane de dolari, notează AP. Costurile ar include deplasarea vehiculelor militare, a echipamentelor, a aeronavelor și a trupelor din întreaga țară la Washington și necesitatea de a hrăni și de a găzdui mii de membri ai serviciilor armate.
Costurile ridicate au oprit demersul lui Trump de a organiza o paradă în primul său mandat, iar tancurile și alte vehicule grele care fac parte din ultimele planuri ale armatei au stârnit îngrijorarea oficialilor orașului cu privire la deteriorarea drumurilor, potrivit AP.
Întrebat despre planurile pentru o paradă, purtătorul de cuvânt al armatei, Steve Warren, a declarat joi că nu au fost luate decizii finale.
Col. Dave Butler, un alt purtător de cuvânt al armatei, a adăugat că armata este încântată de planurile pentru aniversarea sa. „Vrem să o transformăm într-un eveniment pe care întreaga națiune să îl sărbătorească împreună cu noi”, a spus Butler. „Vrem ca americanii să își cunoască armata și soldații. O paradă ar putea deveni parte din acest lucru și credem că va fi un plus excelent la ceea ce avem deja planificat”, a adăugat colonelul.
Alte persoane familiarizate cu documentele, care au vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece planurile nu au fost finalizate, au declarat că acestea, inclusiv parada, vor trebui să obțină aprobarea Casei Albe.
Casa Albă nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.
Cum nu există încă nicio aprobare oficială, în ultimele săptămâni au fost aduse modificări planurilor și probabil că vor mai fi și altele, menționează AP.
Într-o postare pe Truth Social, joi seara, fără a menționa planurile pentru 14 iunie, Donald Trump a scris: „Vom începe să ne sărbătorim din nou victoriile!”. El a promis să redenumească ziua de 8 mai, cunoscută acum ca Ziua Victoriei în Europa, în „Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial” și să schimbe denumirea zilei de 11 noiembrie, Ziua Veteranilor, în „Ziua Victoriei din Primul Război Mondial”.
CE AR URMA SĂ FIE ARĂTAT LA PARADĂ
O mare parte din echipamentul pentru paradă ar trebui să fie adus cu trenul sau cu avionul.
Unele echipamente și trupe urmau deja să fie incluse în celebrarea zilei aniversare a armatei, care a fost pregătită de mai bine de un an. Festivitatea ar urma să implice o serie de activități și expoziții pe National Mall, inclusiv un concurs de fitness, un perete de escaladă, vehicule blindate, Humvee-uri, elicoptere și alte echipamente.
Cu toate acestea, o paradă ar crește numărul de echipamente și trupe implicate. Conform planurilor, până la 6.300 de membri ai serviciilor armate ar defila la paradă, în timp ce restul ar fi alocați pentru alte sarcini și sprijin.
Planurile inițiale ale armatei pentru festival nu includeau o paradă, dar oficialii au confirmat luna trecută că armata a început discuțiile cu privire la adăugarea unui asemenea eveniment.
Parada ar urma să prezinte cei 250 de ani de servicii armate și prevede aducerea de soldați din cel puțin 11 corpuri și divizii din întreaga țară. Acestea ar putea include un batalion Stryker cu două companii de vehicule Stryker, un batalion de tancuri și două companii de tancuri, un batalion de infanterie cu vehicule Bradley, vehicule de artilerie Paladin, obuziere și vehicule de infanterie.
Vor fi prezente șapte fanfare ale armatei și se va face și o demonstație de parașutism.
Documentele sugerează că participanții civili ar include personal legat de vehicule și aeronave istorice și două fanfare, precum și persoane din partea grupurilor de veterani, colegiilor militare și organizațiilor de reconstituire.
Conform planului, parada ar urma să fie clasificată drept eveniment național special de securitate, iar cererea a fost depusă și este în curs de examinare.
Se preconizează că parada va fi urmată seara de un concert și de focuri de artificii.
Unul dintre documente își exprimă îngrijorarea cu privire la unele limitări, care includ locul în care vor fi găzduite trupele și „îngrijorări semnificative cu privire la cerințele de securitate” pe măsură ce echipamentele vor ajunge în oraș.
Cea mai mare necunoscută de până acum este ce unități vor participa.
TRUMP ÎȘI DOREȘTE DE MULT TIMP O PARADĂ MILITARĂ
În primul său mandat, Trump a propus să aibă o paradă după ce a văzut una în Franța de Ziua Bastiliei în 2017. Trump a spus că, după ce a urmărit procesiunea de două ore de-a lungul faimosului Champs-Elysees, își dorește una și mai grandioasă pe Pennsylvania Avenue.
Acest plan a fost în cele din urmă abandonat din cauza costurilor uriașe - cu o estimare a unui preț de 92 de milioane de dolari - și a altor probleme logistice. Printre acestea s-au numărat obiecțiile oficialilor municipali care au afirmat că includerea tancurilor și a altor vehicule blindate grele ar distruge drumurile.
Trump a declarat într-o postare pe rețelele sociale în 2018 că anulează evenimentul din cauza costurilor și a acuzat politicienii locali de practicarea unor prețuri exorbitante.
În acest an, pe măsură ce planurile avansau pentru ca armata să își organizeze festivalul aniversar la Washington, discuțiile despre o paradă au început din nou.
Primarul Washington D.C., Muriel Bowser, a recunoscut în aprilie că administrația a contactat municipalitatea cu privire la organizarea unei parade pe 14 iunie, care s-ar întinde din Arlington, Virginia, unde se află Pentagonul și Cimitirul Național Arlington, peste râul Potomac și în Washington. Bowser a declarat atunci că nu știe dacă evenimentul este „caracterizat ca o paradă militară”, dar a adăugat că tancuri care rulează pe străzile orașului „nu ar fi de bun augur”.
„Dacă vor fi folosite tancuri militare, acestea ar trebui să fie însoțite de multe milioane de dolari pentru repararea drumurilor”, a spus ea.
În 2018, Pentagonul părea să fie de acord că infrastructura ar putea avea de suferit. O notă din partea personalului secretarului apărării menționa că planurile pentru paradă - la acel moment - ar include doar vehicule pe roți și nu tancuri pentru a minimiza daunele aduse infrastructurii locale.
A lansat un război tarifar global fără precedent și a redus drastic ajutorul extern al SUA. A discreditat aliații NATO și a îmbrățișat narativul Rusiei cu privire la invazia Ucrainei. Și a vorbit despre anexarea Groenlandei, recucerirea Canalului Panama și transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat al SUA. În primele 100 de zile haotice de la revenirea la putere a președintelui Donald Trump, acesta a dus o campanie adesea imprevizibilă, care a răsturnat o parte din ordinea mondială bazată pe norme, pe care chiar Washingtonul a ajutat să fie construită din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.
„Trump este mult mai radical acum decât era acum opt ani”, a declarat Elliott Abrams, un conservator care a servit sub președinții Ronald Reagan și George W. Bush înainte de a fi numit trimis special al SUA în Iran și Venezuela în primul mandat al lui Trump. „Am fost surprins”, mărturisește el.
Agenda „America First” a lui Trump pentru cel de-al doilea mandat a îndepărtat prietenii și a încurajat adversarii, ridicând în același timp întrebări cu privire la cât de departe este dispus să meargă președintele SUA. Acțiunile sale, combinate cu această incertitudine, au neliniștit atât de mult unele guverne, încât acestea răspund într-un mod care ar putea fi dificil de inversat, chiar dacă în 2028 va fi ales un președinte american mai tradițional (deși Trump dă tot mai multe semne că ar vrea să candideze pentru un al treilea mandat).
Toate acestea vin pe fondul a ceea ce criticii președintelui republican consideră că sunt semne de regres democratic în țară, care au stârnit îngrijorare în străinătate. Printre acestea se numără atacurile verbale la adresa judecătorilor, campania de presiune împotriva universităților și transferul imigranților într-o închisoare notorie din El Salvador, ca parte a unei campanii mai ample de deportare.
„O PERTURBARE ENORMĂ A AFACERILOR MONDIALE”
„Ceea ce vedem este o perturbare enormă a afacerilor mondiale”, a declarat Dennis Ross, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administrațiilor democrate și republicane. „Nimeni nu știe cu certitudine în acest moment ce să creadă despre ceea ce se întâmplă sau ce va urma”, spune Dennis Ross.
Această evaluare a zguduirii sistemului global de către Trump provine din interviuri realizate de Reuters cu peste o duzină de actuali și foști oficiali guvernamentali, diplomați străini și analiști independenți din Washington și din capitalele din întreaga lume.
Mulți spun că, deși unele dintre daunele deja produse ar putea fi de lungă durată, situația nu este iremediabilă dacă Trump își va modera abordarea. El a dat deja înapoi în privința unor chestiuni, printre care calendarul și severitatea tarifelor sale.
Însă aceștia consideră că sunt șanse mici ca Trump să-și schimbe radical atitudinea și se așteaptă ca multe țări să opereze modificări durabile în relațiile cu SUA pentru a se proteja de politica sa imprevizibilă.
Consecințele au început deja să se facă simțite. Unii aliați europeni, de exemplu, intenționează să-și consolideze propriile industrii de apărare pentru a reduce dependența de armamentul american. În Coreea de Sud s-a intensificat dezbaterea privind dezvoltarea propriului arsenal nuclear. Și au crescut speculațiile că deteriorarea relațiilor ar putea determina partenerii SUA să se apropie de China, cel puțin din punct de vedere economic.
Casa Albă respinge ideea că Trump a afectat credibilitatea SUA, invocând în schimb necesitatea de a face ordine după ceea ce numește „conducerea ineficientă” a fostului președinte Joe Biden pe scena mondială.
„Președintele Trump ia măsuri rapide pentru a face față provocărilor, aducând Ucraina și Rusia la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului, stopând fluxul de fentanil și protejând lucrătorii americani prin tragerea la răspundere a Chinei și readucerea Iranului la masa negocierilor prin reimpunerea presiunii maxime”, a declarat Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. El a afirmat că Trump „îi face pe houthi să plătească pentru terorismul lor și asigură securitatea frontierei sudice, care a fost deschisă invaziei timp de patru ani”.
Mai mult de jumătate dintre americani, inclusiv unul din cinci republicani, consideră că Trump este „prea aliniat” Rusiei, iar opinia publică americană nu este deloc entuziasmată de agenda expansionistă pe care acesta a prezentat-o, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat pe 21 aprilie.
BULVERSAREA ALIAȚILOR
Miza, spun experții, este viitorul unui sistem global care a luat contur în ultimele opt decenii, în mare parte sub influența SUA. Acesta s-a bazat pe liberul schimb, statul de drept și respectul pentru integritatea teritorială.
Dar sub Trump, care a disprețuit organizațiile multilaterale și vede adesea afacerile globale prin prisma tranzacțională a unui fost dezvoltator imobiliar, această ordine mondială este zguduită.
Acuzând partenerii comerciali că „jefuiesc” SUA de zeci de ani, Trump a pus în aplicare o politică tarifară radicală care a tulburat piețele financiare, a slăbit dolarul și a declanșat avertismente privind încetinirea creșterii economice mondiale și creșterea riscului de recesiune.
Trump a calificat tarifele drept „medicament” necesar, dar obiectivele sale rămân neclare, chiar dacă administrația sa negociază acorduri separate cu zeci de țări.
În același timp, el a inversat aproape complet politica SUA privind războiul de trei ani al Rusiei în Ucraina și s-a angajat într-o dispută verbală în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la sfârșitul lunii februarie. El s-a apropiat de Moscova și a stârnit temeri că va forța Kievul, susținut de NATO, să accepte pierderea teritoriului, în timp ce acordă prioritate îmbunătățirii relațiilor cu președintele rus Vladimir Putin.
Disprețul administrației față de Europa și NATO, pilon central al securității transatlantice, dar acuzat de Trump și consilierii săi că profită de SUA, a provocat o profundă neliniște.
După ce a câștigat alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat îngrijorarea cu privire la relațiile europene cu Statele Unite, afirmând că ar fi dificil dacă cei care pun „America pe primul loc” ar face din „America singură” motto-ul lor. „Este cu adevărat ora 11:55 pentru Europa”, a declarat Merz.
RETORICA EXPANSIONISTĂ
În ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară pentru imaginea globală a Washingtonului, Trump a recurs la o retorică expansionistă evitată de mult timp de președinții moderni, care, potrivit unor analiști, ar putea fi folosită de China ca justificare în cazul în care ar decide să invadeze Taiwanul, care se bucură de autonomie.
Cu stilul său infatuat, Trump a insistat că SUA vor „obține” Groenlanda, insula semiautonomă a Danemarcei.
El a înfuriat Canada afirmând că aceasta nu are motive să existe și ar trebui să devină parte a SUA.
A amenințat că va confisca Canalul Panama, care a fost cedat Panama în 1999.
Și a propus ca Washingtonul să preia controlul asupra Gazei devastate de război și să transforme enclava palestiniană într-o stațiune în stil Riviera.
Unii analiști spun că Trump ar putea încerca să reînvie o structură globală de tip Război Rece, în care marile puteri își împart sfere de influență geografică.
Chiar și așa, el nu a oferit detalii despre modul în care SUA ar putea dobândi mai mult teritoriu, iar unii experți sugerează că ar putea adopta poziții extreme și chiar exagerate ca tactici de negociere.
Dar unele țări îl iau în serios. „Când ceri să preiei o parte din teritoriul Regatului Danemarcei, când suntem confruntați cu presiuni și amenințări din partea celui mai apropiat aliat al nostru, ce să mai credem despre țara pe care o admirăm de atâția ani?”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferință de presă în Groenlanda, la începutul lunii aprilie. „Este vorba despre ordinea mondială pe care am construit-o împreună, de-a lungul generațiilor, de-a lungul Atlanticului”, a dat ea glas îngrijorării europenilor.
POZIȚIONĂRI
Și alte guverne încep să-și recalibreze poziția.
Uniunea Europeană - despre care Trump a afirmat, fără dovezi, că a fost creată pentru a „trage pe sfoară” SUA - a pregătit o serie de tarife de retorsiune în cazul eșecului negocierilor.
Unele țări, precum Germania și Franța, intenționează să cheltuiască mai mult pentru armată, așa cum a cerut Trump, dar acest lucru ar putea însemna și investiții mai mari în propriile industrii de apărare și achiziționarea unei cantități mai mici de arme din SUA.
Având în vedere că relațiile istorice cu SUA au devenit tensionate, Canada încearcă să-și consolideze legăturile economice și de securitate cu Europa. Acest lucru se întâmplă în contextul alegerilor naționale din Canada de luni, dominate de resentimentul alegătorilor față de acțiunile lui Trump, care au declanșat o val de naționalism și au alimentat percepția că SUA nu mai este un partener de încredere.
Și Coreea de Sud a fost zguduită de politicile lui Trump, inclusiv de amenințările sale de a retrage trupele americane. Seulul a promis însă că va încerca să colaboreze cu Trump și să păstreze alianța pe care o consideră esențială împotriva amenințării reprezentate de Coreea de Nord, care deține arme nucleare.
Alți aliați ai SUA, japonezii, sunt și ei neliniștiți. Aceștia au fost luați prin surprindere de amploarea tarifelor impuse de Trump și „se străduiesc acum să găsească un răspuns”, a declarat un oficial nipon de rang înalt, apropiat premierului Shigeru Ishiba.
CHINA, CÂȘTIGĂTOARE?
O întrebare cheie este dacă unele guverne vor încerca să-și acopere discret mizele prin consolidarea relațiilor comerciale cu China, ținta principală a tarifelor impuse de Trump. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping la Beijing la începutul lunii aprilie, iar China a declarat recent că a schimbat opinii cu UE privind consolidarea cooperării economice.
Beijingul s-a prezentat ca o soluție pentru țările care se simt intimidate de abordarea comercială a lui Trump, în ciuda propriului său trecut de practici uneori agresive la nivel internațional, și încearcă, de asemenea, să umple vidul lăsat de reducerile sale în domeniul ajutorului umanitar.
Aaron David Miller, un fost diplomat american veteran în administrațiile republicane și democrate, a declarat că nu este prea târziu pentru Trump să schimbe cursul politicii externe, mai ales dacă începe să simtă presiunea colegilor republicani îngrijorați de riscurile economice, în contextul în care aceștia încearcă să păstreze controlul asupra Congresului în alegerile de la jumătatea mandatului de anul viitor.
Dacă Trump rămâne ferm pe poziții, următorul președinte ar putea încerca să restabilească rolul Washingtonului de garant al ordinii mondiale, dar obstacolele ar putea fi mari. „Ceea ce se întâmplă nu a depășit încă punctul fără întoarcere”, a declarat Miller, actualmente senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace din Washington. „Dar probabil că este imposibil de calculat cât de mult se deteriorează în prezent relațiile noastre cu prietenii și cât de mult vor beneficia adversarii noștri”, subliniază expertul.
