La prima vedere, demersul pare firesc: dacă o companie nu își declară obligațiile, administrația trebuie să dețină pârghii legale pentru a interveni, semnalează pentru Profit.ro Oana Luca, consultant fiscal.
Citită însă din perspectiva mediului de afaceri, noua procedură conține două mecanisme cu impact direct asupra trezoreriei:
- Modul de calcul administrativ: Fiscul nu pornește de la evidența fiscal-contabilă completă a firmei, ci de la datele extrase din propriile sisteme informatice. Formula aplicată este asimetrică: din totalul TVA deductibile identificate în evidențele fiscale se ia în calcul numai 50%.
- Termenul-limită de 60 de zile: Contribuabilul are la dispoziție 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere pentru a depune D300 și a determina anularea actului administrativ. După acest termen, decontul depus nu mai este prelucrat, iar sumele stabilite din oficiu se mențin.
Miza practică este majoră: o simplă omisiune declarativă se poate converti rapid într-o datorie fiscală stabilită administrativ, calculată după o formulă care poate majora substanțial TVA de plată față de cea care ar rezulta din evidența fiscal-contabilă completă a firmei, cu efecte directe de cash-flow și cu obligații accesorii dacă suma nu este stinsă la scadență.
Cadrul legal: Ce introduce Ordinul ANAF nr. 1.022/2026
Procedura a fost aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.022 din 20 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 745 din 3 septembrie 2026. Mecanismul se aplică pentru stabilirea din oficiu a TVA începând cu decontul aferent lunii iulie 2024. Pentru perioadele fiscale anterioare rămân aplicabile regulile generale din Ordinul ANAF nr. 962/2016.
Sunt exceptate expres de la această procedură:
- perioadele fiscale pentru care TVA a făcut deja obiectul unei inspecții fiscale, cele pentru care inspecția fiscală a început sau cele care au fost supuse verificării documentare;
- persoanele impozabile declarate inactive fiscal, pe întreaga durată a stării de inactivitate.
Actul normativ precizează expres că TVA stabilită din oficiu este determinată sub rezerva verificării ulterioare.
Identificarea omisiunii: un flux complet automatizat
Viteza de reacție a administrației este elementul-cheie al noului mecanism. Compartimentul de specialitate întocmește lunar, în cel mult 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere, lista contribuabililor care nu au depus D300. Identificarea se face informatic, prin confruntarea vectorului fiscal cu aplicația de gestionare a deconturilor.
Pe baza acestei liste se generează automat formularul „Notificare privind nedepunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată (300)”, care include două termene esențiale:
- 5 zile de la primire pentru exercitarea dreptului de a fi ascultat;
- 15 zile de la primire pentru depunerea efectivă a decontului. Dacă termenul expiră fără ca D300 să fie depus, organul fiscal poate trece la stabilirea din oficiu a obligației de plată.
Dacă persoana nu se prezintă la primul termen de audiere și nici nu renunță expres, în scris, la acest drept, Fiscul transmite o a doua invitație, cu un nou termen de audiere de 5 zile. Dacă societatea depune D300 în aceste etape sau demonstrează că nu avea obligația depunerii, procedura de impunere din oficiu se întrerupe.
Formula din oficiu: Decontul RO e-TVA minus 50% din TVA deductibilă
După expirarea celor 15 zile de la comunicarea notificării, dacă decontul lipsește, ANAF utilizează datele din Decontul precompletat RO e-TVA aferent perioadei sau informațiile extrase din sistemele naționale RO e-Factura și RO e-Case de marcat electronice.
Formula prevăzută de procedură este strictă:
- preia totalul TVA colectate;
- preia totalul TVA deductibile identificate în sisteme;
- diminuează cu 50% totalul TVA deductibile;
- calculează diferența: TVA de plată = TVA colectată – (50% × TVA deductibilă).
Exemplu comparativ de calcul:
O companie are în sistemele ANAF următoarele date pentru o lună:
- TVA colectată: 100.000 lei
- TVA deductibilă: 80.000 lei
Dacă acestea sunt și valorile corecte rezultate din evidența fiscal-contabilă și sunt declarate prin D300, obligația de plată ar fi:
100.000 lei – 80.000 lei = 20.000 lei
Prin aplicarea formulei de impunere din oficiu:
- TVA deductibilă luată în calcul: 80.000 lei × 50% = 40.000 lei
- TVA stabilită din oficiu: 100.000 lei – 40.000 lei = 60.000 lei
Diferența de 40.000 lei nu reprezintă o constatare fiscală potrivit căreia jumătate din achizițiile companiei ar fi nedeductibile, ci rezultatul mecanic al formulei administrative de stabilire din oficiu.
Notă procedurală: dacă diferența calculată este negativă sau mai mică de 20 de lei, decizia de impunere nu se emite.
Titlu de creanță cu scadențe ferme de plată
Decizia de impunere din oficiu (Formularul 192) reprezintă titlu de creanță și constituie înștiințare de plată. Termenele de plată depind de data comunicării deciziei:
- dacă este comunicată între 1 și 15 ale lunii → termen de plată: data de 5 a lunii următoare;
- dacă este comunicată între 16 și 31 ale lunii → termen de plată: data de 20 a lunii următoare.
Depășirea acestor termene atrage calculul obligațiilor fiscale accesorii. În acest punct, o întârziere declarativă se poate transforma într-o problemă presantă de trezorerie.
Fereastra procedurală: 60 de zile pentru D300 vs. 45 de zile pentru contestație
Procedura permite corectarea situației, însă departamentele financiare trebuie să distingă clar între două mecanisme diferite, cu termene care curg în paralel:
- Mecanismul celor 60 de zile: dacă firma depune D300 în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei, ANAF anulează decizia de impunere din oficiu la data depunerii decontului și emite Formularul 193;
- După expirarea celor 60 de zile: dacă D300 este depus după acest termen, ordinul prevede expres că decontul nu se prelucrează, iar sumele stabilite prin decizia de impunere din oficiu se mențin;
- Termenul de contestație: decizia de impunere poate fi contestată pe cale administrativă în termen de 45 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii.
Cele 60 de zile nu reprezintă un termen extins pentru contestarea deciziei. Depunerea D300 în interiorul acestui interval conduce la anularea impunerii din oficiu și permite prelucrarea obligației declarate de contribuabil prin decont, sub rezerva verificării fiscale ulterioare. Contestația atacă, în schimb, legalitatea actului administrativ-fiscal emis. Cele două termene curg în paralel și produc efecte juridice diferite. O confuzie între 45 de zile și 60 de zile poate costa mult mai mult decât amenda contravențională pentru nedepunerea la termen a declarației.
Schimbarea de paradigmă: costul inacțiunii în era digitală
Procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.022/2026 marchează o schimbare importantă în relația dintre stat și contribuabil. În modelul tradițional, contribuabilul declara, iar Fiscul verifica ulterior. În ecosistemul digital actual, administrația deține deja o parte importantă din datele tranzacțiilor, prin RO e-Factura, RO e-TVA și casele de marcat electronice, înainte ca societatea să își depună decontul.
Dacă declarația lipsește, aceste informații pot deveni input direct pentru stabilirea din oficiu a TVA și emiterea unui titlu de creanță. Procedura evidențiază însă și diferența dintre informațiile disponibile administrației fiscale și poziția care ar putea rezulta din evidența fiscal-contabilă completă a contribuabilului: pentru impunerea din oficiu, ANAF ia în calcul numai 50% din TVA deductibilă identificată în sistemele sale.
Ordinul nu califică această diminuare drept sancțiune și nici nu explică rațiunea alegerii procentului de 50%. Efectul financiar poate fi însă considerabil. Digitalizarea nu reduce responsabilitatea declarării; dimpotrivă, poate majora semnificativ costul inacțiunii.
Protocol de reacție: ce trebuie făcut la primirea notificării
La primirea unei notificări, societatea nu ar trebui să aștepte emiterea deciziei de impunere. Pașii critici sunt:
- Reconcilierea imediată: se verifică jurnalele de vânzări și cumpărări, balanța contabilă, datele din RO e-Factura, decontul precompletat RO e-TVA și evidențele caselor de marcat și se identifică motivul pentru care D300 nu a fost transmis.
- Depunerea înainte de impunere: dacă există obligația declarativă, depunerea D300 determină întreruperea procedurii înainte ca ANAF să emită decizia de impunere din oficiu.
- Gestionarea deciziei emise: dacă decizia a fost deja comunicată, se marchează imediat în calendar cele două borne: 45 de zile pentru eventuala contestație și 60 de zile pentru depunerea D300 care determină anularea deciziei de impunere din oficiu.
Într-un sistem fiscal digitalizat, lipsa declarației nu mai înseamnă lipsa informației la nivelul administrației. Dacă D300 nu este depus, ANAF poate utiliza datele deja disponibile pentru a calcula TVA în locul contribuabilului, după formula stabilită de noua procedură. Din acel moment, timpul de reacție poate deveni la fel de important pentru cash-flow ca suma însăși.















