De la 1 ianuarie a intrat în vigoare o taxă de 25 de lei pe colet aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro, provenind din afara Uniunii Europene și livrate în România. Obiectivul Guvernului la introducerea acestei taxe a fost să descurajeze un fenomen care luase amploare, de a fragmenta o livrare cu valoare mai mare în mai multe colete cu valoare fiecare sub 150 de euro, astfel încât să fie evitată plata taxelor vamale.
La scurt timp, însă, curierii din România au reclamat că efectele taxei pe coletele non-UE sunt de fapt încasări de câteva milioane lei. În același timp, datele Companiei Naționale Aeroporturi București au indicat pentru prima lună o ușoară creștere a zborurilor cargo pe Aeroportul Otopeni.
Acum, într-un document oficial, Guvernul precizează că, în anul 2026, după operaționalizarea procesului, efectele asupra bugetului general consolidat al statului, din perspectiva încasărilor, sunt următoarele:
- Ianuarie 2026: 48.920.225 lei - aferent unui număr de 1.956.809 colete* ;
- Februarie 2026: 55.221.100 lei - aferent unui număr de 2.208.844 colete*;
- Martie 2026: 62.668.475 lei - aferent unui număr de 2.506.739 colete*.
*Calculat prin împărțirea sumei declarate la valoare de 25 lei/colet.
Ca urmare, încasările se ridică la un total de 166.809.800 lei.
Guvernul arată că ”mecanismul este implementat recent și are caracter de noutate la nivel național, motiv pentru care maturizarea acestuia necesită o perioadă de adaptare administrativă atât din perspectiva contribuabililor, cât și a administrației fiscale”.
O propunere legislativă inițiată de parlamentarii AUR prevede anularea taxei de 25 lei aplicată din acest an coletelor cu valoare sub 150 de euro din afara Uniunii Europene și livrate în România. Inițiativa vine în pragul aplicării măsurii la nivelul întregii Uniuni Europene și este argumentată cu faptul că veniturile colectate din această taxă sunt mai mici decât cele obținute din operațiunile logistice locale.
Initiațiva legislativă analizată de Profit.ro prevede abrogarea dispozițiilor referitoare la instituirea taxei logistice pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, pe considerentul că a condus la o disfunctionalități majore atât la nivelul sistemului fiscal, cât și asupra circuitelor economice și logistice.
”Configurată ca o taxă fixă, independentă de valoarea bunurilor și de capacitatea contributivă, obligația instituită se îndepărtează de principiile proporționalității și echității fiscale, producând efecte distorsionante în special în cazul coletelor de valoare redusă.
În practică, aceasta determină o creștere artificială a costurilor aferente comerțului online transfrontalier și afectează direct consumatorul final, fară a exista o justificare suficientă în raport cu scopul urmărit”, susțin inițiatorii.
Potrivit acestora, mecanismul transferă în mod nejustificat sarcini administrative complexe asupra furnizorilor de servicii poțtale, transformați în ”colectori ai unei obligații fiscale atipice, însoțite de un regim sancționator sever și de riscuri juridice semnificative”.
În mod particular, mai arată autorii proiectului, efectele economice ale taxei depășesc sfera imediată a colectării bugetare.
”Analizele de specialitate indică faptul că aplicarea unei taxe fixe asupra coletelor extracomunitare conduce la diminuarea volumului de mărfuri care tranzitează hub-uri logistice naționale, inclusiv aeroporturi cu rol strategic, precum Otopeni, prin redirecționarea fluxurilor către alte state. O asemenea evoluție afectează poziționarea României în rețelele logistice regionale și reduce atractivitatea infrastructurii existente.
În consecință, impactul fiscal al măsurii nu este unul pozitiv, asa cum s-a prefigurat.
Reducerea volumului de importuri determină, în mod inevitabil, diminuarea veniturilor bugetare din taxe vamale și TVA, ceea ce contravine scopului declarat al reglementării și afectează sustenabilitatea acesteia pe termen mediu”, mai susțin autorii proiectului.
Poziția Guvernului
Guvernul nu este de acord cu această inițiativă și arată că situația socio-economică nu s-a schimbat substanțial de la intrarea în vigoare a legii sau, cel puțin, nu au fost prezentate analize de specialitate concludente care să indice transformări profunde și ireversibile ale fluxurilor operaționale.
În ceea ce privește afirmația că, prin adoptarea măsurii, s-au diminuat veniturile bugetare din taxe vamale, Guvernul arată că taxa vizează exclusiv acele colete scutite de taxe vamale, context în care nu poate fi asociată în mod logic cu o scădere a taxelor vamale.
Mai mult, ăropunerea de abrogare a taxei logistice pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare generează impact negativ asupra programului de venituri ale bugetului de stat.
ANAF a extins analiza pe aceste livrări și la TVA datorată, unde a planificat, de asemenea, controale. Fiscul consideră că sumele neîncasate la buget s-ar putea ridica la sute de milioane de lei.
Din informațiile Profit.ro, la întâlnire au participat și unii reprezentanți ai platformelor online, iar discuțiile cu șefii ANAF au fost destul de aprinse.
În funcție de sumele declarate și de analizele ANAF, controalele vor fi demarate cel mai probabil la începutul lunii martie, era relatat atunci.
În cazurile în care firmele de curierat nu colectează această taxă, riscă - potrivit legislației care a introdus taxa - printre altele, sancțiuni egale cu valoarea sumelor pierdute de bugetul statului.
Taxa se aplică coletelor care conțin bunuri livrate în cadrul vânzărilor la distanță pentru produse importate din state sau teritorii din afara Uniunii Europene. Responsabilitatea achitării taxei revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea la distanță, în funcție de situația concretă.
Colectarea efectivă a sumei trebuie realizată de Poșta Română sau de firmele de curierat, care vor declara lunar taxele către ANAF și le vor vira la bugetul de stat. Sumele colectate trebuie virate la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care coletul a fost predat destinatarului.
Procedura de declarare a taxei trebuie stabilită prin ordin al președintelui ANAF, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial la data de 15 decembrie.
Coletele din afara Uniunea Europeană (UE) cu valoare mai mică de 150 de euro sunt scutite de taxele vamale la nivelul Uniunii Europene.
Importurile foarte mari din China folosind fragmentarea de comenzi pentru a beneficia de scutirea de taxe, a determinat însă și UE să acționeze.
Astfel, UE a impus, din iulie 2026, o serie de taxe vamale de 3 euro (3,5 dolari) la coletele cu o valoare de sub 150 euro care vin în cele 27 state membre UE. Taxa este o măsură temporară și va rămâne în vigoare până în 2028, când vor fi impuse taxe vamale tuturor mărfurilor importate în blocul comunitar, indiferent de valoarea lor.
Noua taxă va afecta probabil retailerii online care trimit mărfuri din China, cum ar fi Shein, Temu sau AliExpress, în condițiile în care 91% din toate comenzile online de sub 150 de euro au venit din China în 2024. De asemenea, noile reglementări ar urma să combată fraudele și să evite acele importuri care sunt deliberat declarate cu o valoare subestimată în declarațiile vamale, pentru evitarea plății taxelor.
Mai mult, începând cu 1 niembrie, Uniunea Europeană va introduce un nou comision de procesare la coletele mici importate din afara blocului comunitar. Comisionul va completa planificatele taxe vamale.
