Multe firme din România folosesc și acum chatboți fără să știe că, din august, încalcă AI Act.
Din 2 august 2026, orice firmă care pune un chatbot pe site sau pe WhatsApp este obligată să le spună clienților că vorbesc cu un sistem de inteligență artificială.
Amenzile merg până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri.
Obligația nu a fost amânată, iar pe 2 decembrie 2026 expiră și ultima perioadă de grație din regulament. Potrivit unei estimări a avocaților în drept digital, 85% dintre firme nu știu că trebuie să-și informeze clienții când aceștia vorbesc cu un AI.
Singurul motiv pentru care nu s-au dat încă amenzi în România este că legea națională care să-i dea ANCOM puterea de control întârzie.
Mulți antreprenori traduc asta prin „nu ne poate amenda nimeni”. Analiza arată de ce este un calcul periculos.
Obligația e în vigoare de 3 luni și nu a fost amânată: Digital Omnibus, în vigoare din 27 iulie 2026, a mutat doar obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat, la 2 decembrie 2027 și 2 august 2028.
Articolul 50 a rămas neschimbat. Persoana care discută cu un chatbot trebuie informată cel târziu la prima interacțiune, iar mesajul trebuie să apară în conversație, nu în termenii și condițiile site-ului.
Pe 2 decembrie 2026 expiră ultima perioadă de grație. Ea privește marcarea tehnică, citibilă de mașină, a textelor, imaginilor și clipurilor generate de sistemele AI puse pe piață înainte de 2 august 2026.
Celelalte obligații de transparență nu au fost suspendate nicio zi.
„Folosim doar ChatGPT” nu mută răspunderea
Firma care pune un chatbot pe site, sub numele ei, construit pe un model extern prin API, poate fi considerată furnizor al acelui sistem. Obligația de a informa clientul rămâne a ei, nu a OpenAI, Anthropic sau Google.
Amenda maximă este 15 milioane euro sau 3% din cifra de afaceri, dar pentru IMM-uri se aplică plafonul mai mic: articolul 99 alineatul (6) inversează regula în favoarea IMM-urilor și start-up-urilor.
Pentru o firmă cu 2 milioane euro cifră de afaceri, plafonul pentru o încălcare a transparenței este de 60.000 euro, nu de 15 milioane.
România a ratat termenul european cu peste un an: obligațiile sunt în vigoare, dar autoritatea care le controlează nu are încă puteri. memorandumul din 12 martie 2026 propune ANCOM ca autoritate de supraveghere, însă un memorandum nu ține locul unei legi. Termenul european pentru desemnarea autorităților a fost 2 august 2025. Între timp, GDPR, protecția consumatorului și răspunderea civilă se aplică deja, iar firmele care vând în Italia, Irlanda sau Finlanda sunt expuse unor autorități cu sancțiuni funcționale.
Firmele românești pornesc de jos: potrivit Eurostat, doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați foloseau AI în 2025, cea mai mică pondere din UE, față de o medie europeană de 20%. Cele care adoptă AI acum o fac, de cele mai multe ori, fără o structură internă de conformitate.
„Foarte multe firme au pus un chatbot pe site în ultimul an fără să știe că, din august, au obligații legale pentru el. Lipsa amenzilor în România este temporară, nu o derogare: în ziua în care legea națională intră în vigoare, fiecare chatbot care nu se prezintă ca AI devine un risc de amendă.
Pentru un IMM, conformarea înseamnă de cele mai multe ori un singur mesaj la începutul conversației: «Sunt un asistent virtual bazat pe inteligență artificială.» Costul este aproape zero, iar riscul de a aștepta legea națională este să faci aceleași modificări sub presiunea unui control”, spune Ciobanu Dan-Ionuț, CEO Zarina CRM.




















