Profit.ro a prezentat acest proiect, inițiat de deputați liberali la începutul acestui an, în luna martie, în contextul în care 396 milioane euro din cererea de plată numărul 3 urmau a fi suspendate pentru numirile unor demnitari în consiliile de administrație ale companiilor de stat din domeniul energiei.
Nici în prezent, Guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele privind numirea unor noi conduceri la companii de stat, precum Hidroelectrica, respectiv CNAIR și CNIR, ba, mai mult, a negociat cu Bruxelles-ul să amâne până la 31 martie selecția pentru șefii a aproape 50 de companii de stat.
Între timp, însă, în luna august, Guvernul a redus indemnizațiile și numărul maxim de șefi la companiile de stat, astfel că pentru consiliul de administrație al societăților în sistem unitar trebuie să fie format acum din 3 membri, iar al celor în sistem dualist din 3-5 membri.
La începutul anului, potrivit dispozițiilor OUG. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă, societățile administrate potrivit sistemului unitar aveau un consiliu de administrație format din 3-7 membri, iar pentru cele cu cifră de afaceri peste 7,3 milioane euro și 50 angajați, consiliul de administrație era prevăzut la 5-7 membri.
Considerând că acest cadru legislativ a fost creat pentru realizarea unui management perfomant la nivelul marilor companii cu capital majoritar sau integral de stat, reprezentanții actualei puteri au inițiat acest proiect vizând excluderea de prevederile de mai sus a societăților cu capital de stat ”cu cifre mici de afaceri și cu până la 10 angajați”.
Inițiatorii susțin că în această ultimă categorie se disting societățile aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale, cu obiect principal de activitate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice (de exemplu, societăți comunale de salubrizare), ”care au cifre de afaceri sub 250.000 euro anual și un număr de 3-10 angajați”.
Textul proiectului, într-o formulare care necesită explicitări, excepta de la conducerea printr-un consiliu de administrație societățile cu capital integral sau majoritar de stat și societățile aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale, cu obiect principal de activitate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice (și), cu o cifră anuală de afaceri de până la 250.000 euro și cu cel mult 10 angajați.
În cazul acestor societăți, susțin autorii proiectului, aplicarea prevederilor conduce situații în care o societate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice cu 2-3 angajați, trebuie să constituie un consiliu de administrație fomat din 3-7 membri.
”Această situație este evident împotriva principiilor managementului eficient, pentru că determină costuri suplimentare inutile pentru micile societăți, impunând unei microsocietăți un management specific companiilor cu cifre de afaceri de milioane de euro și mii de angajați”, arată inițiatorii măsurii propuse.
Senatorii au respins proiectul după avize negative de la alte autorități
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat nefavorabil, în luna mai, proiectul de act normativ.
Consiliul Legislativ a atras atenția că legislația prevede ca societățile pe acțiuni administrate în sistem dualist să fie conduse de un directorat și de un consiliu de supraveghere, în timp ce societățile pe acțiuni administrate în sistem unitar - în situația în care acestea fac parte din categoria întreprinderilor publice - să fie conduse de un consiliu de administrație.
Totodată, societățile pe acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare sunt administrate de cel puțin trei administratori, conform Legii societăților.
De asemenea, Consiliul Economic și Social a arătat că propunerea legislativă nu ține cont de recomandările OCDE cu privire la reducerea numărului de companii publice, în condițiile în care aceasta vizează introducerea unei excepții care ar contribui la menținerea unui număr de companii publice la un nivel superior.
”Deși intenția este de a reduce sarcina birocratică și costurile pentru unitățile mici, modificarea are implicații juridice mari. Ea fragmentează cadrul unitar și coerent al guvernanței corporative construit sub angajamente internaționale, contravenind astfel logicii reformei și recomandărilor internaționale. Excepția propusă riscă să creeze un precedent periculos de derogare individualizată de la standardele de guvernanță, slăbind controlul și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice”, arată CES.
Ca urmare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 2 iunie 2025, prin voturile tuturor partidelor. Doar liberalii au fost împărțiți, 5 dintre ei votând împotriva respingerii, iar 6 abținându-se.
Comisiile economică și de administrație publică ale Senatului au propus respingerea proiectului arătând că ”reglementările propuse vin în contradicție cu principiile bunei guvernanțe corporative a întreprinderilor publice, asumate de România în procesul de accedere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OECD”.
Deputații din comisia de industrie au o altă părere
Ajuns la deputați, proiectul a fost trimis pentru raport comun în vederea votului din plen la trei comisii, respectiv comisia pentru politică economică, comisia pentru industrii și servicii și comisia juridică.
Proiectul a mai fost pentru aviz și la comisia pentru administrația, care a votat o avizare negativă a inițiativei.
În schimb, membrii comisiei penttru industrii, una dintre cele trei comisii raportoare, au votat în unanimitate un raport de adoptare a proiectului, completându-l pentru a excepta companiile de stat vizate și de la prevederile privind administrarea societăților pe acțiuni.
Raportul va fi transmis acum comsiilor juridică și pentru politică economică.
Conform datelor oficiale prezentate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la finele anului 2023, 140 întreprinderi publice centrale (10,6%) și 1.182 întreprinderi publice locale (89,4%) aplicau prevederile Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice pentru implementarea principiilor de guvernanță corporativă la întreprinderile de stat.
Cele 1.182 de întreprinderi publice locale erau organizate astfel:
- Societăți pe acțiuni (SA): 262 de întreprinderi, reprezentând 22% din total;
- Regii autonome (RA): 79 întreprinderi, reprezentând 7% din total;
- Societăți cu răspundere limitată (SRL): 841 întreprinderi, reprezentând 71% din total.
Deși întreprinderile centrale reprezintă doar 10,6% din numărul total al companiilor publice, ele generează 94,6% din profitul net agregat al sectorului public antreprenorial. Întreprinderile centrale generează aproximativ 79,5% din cifra de afaceri totală, demonstrând o capacitate economică mult mai mare comparativ cu entitățile locale.
Întreprinderile publice asigură locuri de muncă pentru aproximativ 245.692 persoane, cu o pondere mai mare (61%) în cadrul întreprinderilor centrale. Productivitatea (cifră de afaceri/angajat) în întreprinderile centrale este de aproximativ 2,5 ori mai mare: centrale: 489.541 lei/angajat, pe cînd cele locale 197.757 lei/angajat.
În acest context, AMEPIP pune însă la îndoială eficiența managementului în companiile de stat locale.
”Diferența majoră de profitabilitate și productivitate între întreprinderile centrale și locale ridică întrebări cu privire la eficiența managementului și utilizarea resurselor în întreprinderile locale. Datele sugerează existența unui potențial semnificativ de optimizare în sectorul întreprinderilor publice locale, care, deși numeroase, generează o valoare economică relativ redusă”, arată agenția care mnitorizează companiile de stat.
