' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Procurorul Gigi Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța este acuzat că a primit teancuri cu bani ca șpagă de la Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD și fost director executiv al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Constanța, în schimbul promisiunii magistratului că îl va ajuta la rezolvarea unor probleme, prin intervenții la persoane din justiție sau șefi din administrația locală și centrală.
Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță au fost trimiși în judecată de Parchetul General într-un dosar privind săvârșirea unor multiple fapte de corupție. În aceeași speță au fost deferiți justiției omul de afaceri Mihale Cartali și Dumitru Daniel Learciu, scrie Agerpres.
Conform rechizitoriului trimis în instanță, Gigi Ștefan ar fi primit de la Learciu aproximativ 110.000 de euro, în schimbul promisiunii magistratului că își va exercita influența asupra unor polițiști, procurori, funcționari publici sau șefi de instituții, în scopul de a obține pentru Learciu următoarele:
* urgentarea demersurilor la nivelul factorilor de conducere din cadrul IPJ Constanța privind redobândirea permisului său de conducere;
* facilitarea transferului unui funcționar din cadrul unei primării comunale în cadrul unei autorități publice;
* de a obține pentru Learciu un post în Consiliul de Administrație al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA) - din subordinea Ministerului Energiei;
* pentru obținerea unui tratament preferențial în relațiile cu Ministerul Energiei și compania Distribuție Energie Electrică România SA, ca entități publice cu atribuții în domenii corespunzătoare sau conexe activității de avizare/autorizare a proiectelor de infrastructură pentru producerea, stocarea și distribuția energiei regenerabile.
***Lista decidenților la care a apelat procurorul în favoarea prietenului său.
În rechizitoriu, Parchetul General prezintă și o listă cu persoanele cu care s-a întâlnit sau a discutat Lerciu în urma intervențiilor procurorului Gigi Ștefan.
'Astfel, ca urmare a promisiunilor și a demersurilor corelative efectiv realizate de către inculpatul Ștefan Gigi Valentin, inculpatul Learciu Dumitru-Daniel a avut o serie de întâlniri și conversații telefonice cu Munteanu George Marius (șeful Serviciului Siguranță Rutieră din cadrul IPJ Constanța), Ion Eugen (primarul comunei Jurilovca), Horia Teodorescu (președintele Consiliului Județean Tulcea), Costel Fotea (președintele Consiliului Județean Galați), Florin Mitroi (președintele Consiliului Județean Constanța), Suciu Mihaela Rodica (director general al companiei Distribuție Energie Electrică România SA), Niculescu George Sergiu (președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei), toate discuțiile privind direcțiile de acțiune vizate de cumpărarea de influență', se arată în documentele Parchetului General.
Șpagă dată 'în tăcere' într-o pungă de cadouri.
În timpul anchetei, anchetatorii au 'plantat' în biroul lui Gigi Ștefan de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța aparatură de înregistrare audio-video. Conform imaginilor înregistrate, Learciu a venit în mai multe rânduri în biroul procurorului, lăsându-i diverse 'atenții', inclusiv o pungă cu bani.
'La data de 12 decembrie 2025, în intervalul orar 09:22 - 10:04, inculpatul Learciu Dumitru Daniel îi oferă inculpatului Ștefan Gigi Valentin o pungă de cadou, cu privire la care acesta din urmă îi indică cu degetul arătător de la mâna dreaptă să o introducă în dulap. Inculpatul Learciu Dumitru Daniel se conformează, după care se poziționează în fața inculpatului Ștefan Gigi Valentin, în picioare, scoate telefonul mobil, accesează aplicația 'Calculator' și tastează mai multe cifre, după care prezintă ecranul telefonului procurorului, care face un gest de aprobare, indicând în același timp cu degetul spre dulapul în care a fost introdusă punga de cadou, fapt ce denotă legătura dintre cifrele tastate și conținutul pungii de cadou. Acțiunea descrisă mai sus se repetă până când cei doi inculpați lămuresc toate aspectele cu privire la punga primită. Ulterior, după plecarea inculpatului Learciu Dumitru Daniel, inculpatul Ștefan Gigi Valentin scoate din punga de cadou primită mai multe sume de bani, pe care le introduce în borseta sa', se arată în rechizitoriu.
De asemenea, pe 20 aprilie 2026, Learciu îi remite lui Gigi Ștefan două teancuri cu bani, pe care i le pune direct în dulapul mic din biroul său, fără a purta discuții cu privire la aceste sume, 'totul fiind ca un gest natural și ambii inculpați înțelegând exact despre ce este vorba'.
'La data de 23 aprilie 2026, în intervalul orar 08:57 - 09:25, inculpatul Learciu Dumitru Daniel îi urează 'La mulți ani' și îi comunică inculpatului Ștefan Gigi Valentin să aveți grijă de noi'. Totodată, acesta îi oferă 'un cadou', despre care precizează că 'este și din partea domnului', fără a-i pronunța numele, iar procurorul îi confirmă că știe despre cine este vorba, fără a menționa numele acestuia. Inculpatul Ștefan Gigi Valentin pune punga în care se afla cadoul primit (produse cosmetice și băuturi alcoolice) în dulapul mare din biroul său', se arată în documentul trimis în instanță.
Ulterior, pe 27 aprilie 2026, Learciu îi remite lui Gigi Ștefan o altă sumă de bani pe care o pune direct în dulapul mic din biroul procurorului și face următoarea afirmație: 'Am zis să nu înceapă săptămâna'.
Recent, primarul orașului Slănic Moldova, Benone Moraru, a fost reținut când primea suma de 6.000 de euro de la reprezentantul unei firme.
Anterior, edilul primise 15.000 de euro mită de la aceeași firmă.
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 octombrie 2026, față de inculpatul MORARU BENONE, primar al orașului Slănic Moldova, județul Bacău, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită”, anunță DNA.
Conform anchetatorilor, în contextul încheierii, în cursul anului 2025, a unui contract de prestări servicii în valoare de 1.464.349,43 lei între Primăria orașului Slănic-Moldova și o societate comercială, având ca obiect „Intervenție în primă urgență – Refacere capacitate alimentare cu apă potabilă din dren la nivelul orașului Slănic-Moldova, județul Bacău”, Benone Moraru, în calitate de primar, ar fi primit la data de 23 iulie 2026 de la reprezentantul societății respective, cu titlu de mită, suma de 15.000 de euro reprezentând o primă tranșă de bani în legătură cu atribuirea, prelungirea și executarea contractului, în contextul în care o parte dintre lucrările executate fuseseră deja decontate de primărie.
”Ulterior, la data de 27 octombrie 2026, inculpatul Moraru Benone a primit de la aceeași persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranșă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea flagrantă”, precizează DNA.
Parlamentul European a anunțat recent, după doi ani de discuții și negocieri, că a ajuns la un acord cu Consiliul European în privința unei legislații unitare anticorupție, care urmează a fi implementată în propriile coduri penale de fiecare țară membră.
Totuși, încă este nevoie de adoptarea formală a proiectului de către Consiliu, în care sunt reprezentate statele, la nivel de executiv.
“Este cel mai mare pachet anticorupție de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE și întărește angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupției la nivel național și transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, negociatorul principal pentru noua lege.
Directiva anticorupție introduce definiții la nivelul UE ale infracțiunilor specifice și stabilește limitele maxime pentru pedepse, precum și termenele minime de prescripție. Impune țărilor să adopte măsuri preventive ferme, cum ar fi strategii naționale anticorupție, un acces obligatoriu și transparent la informațiile de interes public.
Acordul a venit chiar în ziua în care fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută de Parchetului European pentru fraudarea unui program de formare, derulat cu fonduri europene.
Dar textul final al legii este “mult îndulcit” față de propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, și față de ambițiile parlamentarilor europeni – pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse numeroase clauze opționale (pe care țările le pot implementa sau nu), iar unele formulări lasă țărilor membre suficient spațiu pentru a-și crea propriile interpretări, arată Politico.
“Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru, deoarece pur și simplu nu le place să fie nevoiți să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a declarat pentru Politico negociatorul Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.
Unul dintre punctele cele mai disputate ale proiectului de lege a fost obligația țărilor UE de a recunoaște și de a pedepsi infracțiunile de abuz în serviciu ale funcționarilor publici. Italia a abolit infracțiunea în 2024, iar Germania și Olanda s-au opus și ele unei reglementări unice la nivel european.
Soluția găsită de negociatori a fost aceea de a elimina mențiunea explicită a infracțiunii de abuz în serviciu, dar țările vor fi obligate să treacă în codurile penale ca infracțiuni “cel puțin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea funcțiilor sale”.
În România, infracțiunea a fost modificată deja prin deciziile ale CCR care au dus la clasarea dosarelor penale, de exemplu în cauzele în care funcționarii publici supraevaluau achizițiile, încălcând însă numai legislația secundară, nu și legile sau ordonanțele.
De asemenea, numeroase persoane judecate pentru corupție au fost eliberate după ce CCR a schimbat modul de interpretare al termenelor de prescripție. Curtea de Justiție a UE a emis chiar o decizie prin care a cerut instanțelor din România să ignore deciziile CCR privind prescripția, în cazurile de corupție.
După ce noua legislație va fi aprobată și de Consiliu, țările membre au acum la dispoziție doi ani pentru a o implementa în propria legislație și încă un an pentru a prezenta Comisiei planuri naționale anticorupție.
Comisia urmează să propună o nouă strategie anticorupție la începutul anului 2026.
