Reprezentanții USR, partid care ar putea face parte din viitorul guvern, propun eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat de la 1 ianuarie 2024.
Inițiatorii arată că într-un context macroeconomic deja tensionat și marcat de presiuni inflaționiste, costuri mari la energie, restricții de creditare și instabilitate geopolitică, o astfel de taxă suplimentară este discriminatorie și lipsită de proporționalitate, fiind nu doar inoportună, ci și periculoasă.
De ce este important: Prin Legea nr. 296/2023 a fost introdus impozitul minim pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro și al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Aceștia sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a

Deputații Claudiu Năsuri și Raluca Prună, care au inițiat un proiect legislativ pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, analizat de Profit.ro, arată că acesta a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii.
”La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se dorește combaterea „optimizării fiscale" prin așa-zisa practică a prețurilor de transfer -c adică manipularea valorii tranzacțiilor dintre entități afiliate sau aparținând aceluiași grup, dar care sunt situate în jurisdicții diferite, cu scopul de a reloca profiturile artificial în țări care au un regim fiscal mai puțin extractiv și mai atrăgător, diminuând astfel baza impozabilă În România.
Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedește că afectează foarie grav nu doar acest tip de companii, ci și companiile productive care nu se angajează În astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale și documentate contabile în mod corect. Aplicarea impozitului în mod nediferențiat și necorelat cu profitabilitatea reală a firmelor creează un precedent periculos și provoacă distorsiuni economice sistemice”, arată inițiatorii proiectului.

Aceștia citează și un studiu care evidențiază impactul profund negativ al lMCA.
Au fost analizate 1.084 de companii care, în 2023, au depășit pragul de 50 milioane euro cifră de afaceri, care împreună cumulează ~40% din cifra de afaceri totală a economiei românești. Pentru peste 69% (747 de companii) dintre acestea, impozitul pe profit datorat este mai mic decât lMCA, astfel că noul impozit funcționează ca o suprataxare în practică.
Mai mult,148 dintre firmele analizate se aflau în pierdere în anul precedent aplicării, situație mult agravată de aplicarea lMCA, în timp ce alte 90 de firme au avut un profit net, dar introducerea noului impozit minim le-a împins în pierdere. În total, aproape 240 de companii sunt împinse în pierdere de o măsură care ar fi trebuit să vizeze, conform intenției exprimate la momentul introducerii impozitului, doar firmele cu optimizări fiscale abuzive, nu și pe cele care susțin zeci de mii de locuri de muncă și se confruntă cu dificultăți reale. ciclice sau sistemice aferente unor afaceri complexe.
”Efectele acestei politici fiscale nu se limitează doar cazuri individuale, ci sunt de natură să afecteze Întregul ecosistem economic. Companiile nu funcționează izolat de restul economiei, iar introducerea unor dezechilibre majore printr-o astfel de impozitare punitivă se propagă în continuare pe lanțul de aprovizionare, afectând inclusiv restul întreprinderilor mici și mijlocii dependente de comenzile și fluxurile de capital ale companiilor mai mari care intră în sfera de aplicare a impozitului minim pe cifra de afaceri”, mai arată inițiatorii.
Ei dau ca exemplu industria auto, una dintre cele mai afectate, atât direct cât și indirect, prin reducerea marjelor de profit ale furnizorilor de componente și servicii. În același mod, industria alimentară, agricultura, lT&C, industria prelucrătoare sau distribuția de medicamente - toate cu marje mici sau reg[ementări stricte - suportă o povară fisca[ă care le poate aduce în imposibilitatea de a continua operațiunile.

Autorii proiectului mai arată că impozitul minim pe cifra de afaceri cauzează și distorsiuni concurențiațe grave și flagrante: două companii din același sector și având activitate similară sunt tratate din punct de vedere fiscal complet discriminatoriu doar pentru că una are o cifră de afaceri de 49,9 milioane euro, iar cealaltă de 50,1 milioane.
O astfel de discrepanță restructurează artificial stimușentele pentru a fragmenta companiile, diminuând transparența și eficiența economiei și totodată consolidarea fiscală conducând astfel la consecințe opuse celor urmărite inițial, susțin autorii proiectului.
Aceștia mai susțin că cele mai mu]te dintre companiile afectate sunt cu capital românesc, fără să facă parte dintr-un grup internațional sau să aibă entități afiliate în străinătate. Însă chiar și pentru cele cu capital străin, raportat la faptul că impozitul pe profit în țările de origine (Germania, Austria, Franța etc.) depășește 25%, în realitate nu există niciun stimulent economic real de a ”exporta" profitul din România, unde impozitul este de 16%.
”În lipsa unei reforme, impozitul minim pe cifra de afaceri va contribui la reducerea investițiilor, la scăderea competitivității, la ieșirea firmelor de pe piață și la creșterea prețurilor suportate de consumatorul final.
În același timp, încurajează evaziunea, divizarea artificială a companiilor și relocarea în jurisdicții mai stabile.În lumina acestor considerente, propunem abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
Prin eliminarea acestei taxe se vor evita o serie de efecte negative cum ar fi pierderea de locuri de muncă, reducerea investițiilor, creșterea prețurilor la consumator, litigii fiscale inutile și erodarea Încrederii În climatul economic din Românla. În locul unei taxe regresive, discriminatonrie și generalizate, putem încuraja confomarea voluntară, consolidarea fiscală, investițiile și dezvoltarea economică sustenabilă”, mai arată autorii inițiativei.