Peste 5.800 de arbori tăiați ilegal au fost descoperiți în Pădurea Slătioara, din județul Brașov, în urma unui control efectuat de Garda Forestieră.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că zona a fost timp de ani întregi o „pădure a nimănui”, fiind formată pe o fostă pajiște și nefiind inclusă în fondul forestier.
Verificările au scos la iveală și dispariția a peste 1.000 de metri cubi de lemn, iar Garda Forestieră urmează să depună sesizări penale.
Între timp, autoritățile locale au decis includerea pădurii în fondul forestier, ceea ce îi oferă un nivel mai ridicat de protecție juridică.
„Pădurea Slătioara a fost ani de zile pădurea nimănui. O pădure care a crescut pe o pajiște. Consiliul local și primăria au decis recent să treacă această pădure în fond forestier”, a explicat ministrul Mediului.
„Acum, trecută în fond forestier, pădurea va fi mult mai protejată juridic. Pentru furtul de lemn de peste 1000 de mc vor fi depuse sesizări penale de către Garda Forestieră. Cazul Pădurii Slătioara nu e unicat, însă. Sunt sute de alte păduri în România neprotejate, pădurile nimănui, aflate în afara fondului forestier. Acolo unde terenurile sunt publice, curajul primăriilor și consiliilor locale de a le include în fondul forestier poate însemna că, într-un final, se descoperă furtul de lemne și se pot proteja mult mai bine pădurile noastre pe viitor”, mai spus Diana Buzoianu.
La începutul lunii a fost anunțat că Garda Forestieră a descoperit în Brașov una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale de arbori, respectiv 5.000 de copaci dintr-o singură zonă.
"În momentul de față avem o Gardă Forestieră care a scos la iveală un număr record de tăieri ilegale, chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal, într-o singură zonă.
Una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile", a anunțat ministrul Mediului.
Aceasta a precizat că verificările anterioare făcute la Garda Forestieră au scos la iveală "din ce în ce mai multe tăieri care până acum păreau că nu există": "Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care mi se vindea.
El există în continuare acest fenomen și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă".
În martie, Diana Buzoianu afirma că le solicită celor de la Garda Forestieră rapoarte periodice privind situația tăierilor ilegale și că, în luna decembrie, au crescut exponențial controalele și au fost identificate cele mai multe prejudicii.
"În luna decembrie au fost identificate mai multe prejudicii și mai multă masă de lemn ilegal tăiată. Cam 30 la sută prejudicii identificate din tot anul 2025. Deci, din momentul în care am schimbat conducerea Gărzii Forestiere a crescut exponențial și numărul de controale, dar și rezultatele din teren", a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Pentru această suprafață, dreptul de proprietate a fost reconstituit în anul 2002 în favoarea Composesoratului Ojdula.
În urma descoperirii în arhive a unor documente ce relevau faptul că cele 2.571 hectare pădure au fost expropriate cu justă și prealabilă despăgubire și nu au fost confiscate abuziv de stat în anul 1948, juriștii Ministerului Finanțelor, în anul 2018, au inițiat o acțiune în instanță pentru anularea titlurilor de proprietate.
La acest demers s-au alăturat și juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prin Hotărârea nr. 673 din 17 septembrie 2024, Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus anularea titlurilor de proprietate, a proceselor-verbale de punere în posesie și a cărților funciare aferente Composesoratului Ojdula.
Împotriva acestei hotărâri a fost formulat apel, însă, Tribunalul Covasna, prin Decizia nr. 123 din 19 februarie 2026, a respins apelul ca nefondat. Astfel, hotărârea Judecătoriei Târgu Secuiesc a devenit definitivă.
Prin acest demers juridic, a fost posibilă readucerea, după aproape un sfert de secol, în proprietatea publică a statului a celor 2.571 de hectare de fond forestier.
În ultimii ani, prin acțiuni susținute în instanță, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a contribuit la menținerea sau recuperarea unor suprafețe importante de fond forestier, în vederea protejării patrimoniului forestier al statului.
Romsilva a câștigat la începutul lunii un proces la Bacău pentru zeci de mii de hectare de pădure.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut decizia definitivă favorabilă în dosarul având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier, administrate de Direcția Silvică Bacău.
Prin Decizia nr. 4 din 09.02.2026, pronunțată în rejudecarea revizuirii de către Tribunalul Mureș, instanța a respins recursul și cererea de revizuire formulate de către Gheorghe Paltin Sturdza și a admis apărările Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, dispunând menținerea suprafeței de pădure în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Decizia este definitivă.
Suprafața vizată, cu o valoare estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, include trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești și face parte din fondul forestier proprietate publică a statului.
Acțiunile juridice au urmărit anularea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiar, precum și protejarea patrimoniului forestier național, în deplină conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Dosarul a fost instrumentat de consilierii juridici ai Romsilva, atât de la nivel central, cât și de la nivelul Direcției Silvice Bacău.
Dosar rejudecat după 20 de ani
În vara lui 2025, Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire formulată de juriștii Romsilva și a desființat decizia prin care erau retrocedate un total de 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, în valoare de 300 milioane de euro.
În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu și alte 13 persoane au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău.
În 9 mai 2018, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de ICCJ la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul retrocedărilor de păduri din Bacău.
În același dosar, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, acuzat de consituirea unui grup infracțional orgaizat și de spălarea banilor, a fost achitat.
