Consumul anual de pește în România a crescut de la 6,5 kilograme pe locuitor în urmă cu 12-13 ani, la 8,5 kilograme în prezent, conform datelor oficiale, însă în realitate acest consum este mult mai mare, a declarat pentru Gheorghe Ștefan, directorul general al Direcției Generale Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
"Consumul oficial a crescut de la 6,5 kilograme în urmă cu 12-13 ani, la 8,5 kg/locuitor/an, dar convingerea mea este că e mult mai mult de atât, undeva la 12-13 kilograme, dacă vorbim și de peștele prins de pescari și care nu intră în statisticile oficiale. În România se consumă în jur de 140.000 de tone de pește anual, iar potențialul este enorm. Preferințele însă se duc către peștele nu neapărat marin, dar peștele cu mai puține oase, mai ușor de fabricat și peștele care se pretează a fi servit în restaurante. Astăzi, aproape că nu există restaurant în care să nu găsești pește în meniu, în timp ce în urmă cu 15 ani se găsea doar restaurantele de pește și în cele mai mari", a explicat Ștefan.
Acesta a precizat că din consumul anual al României de 140.000 de tone, doar aproximativ 25% este pește autohton, restul fiind pește oceanic provenit din importuri. "Din consumul de 140.000 de tone anual, cam 25% pește autohton și restul pește oceanic și acest procent nu se va modifica vreodată. Și pe vremea lui Ceaușescu aduceam pește oceanic cam 240.000 de tone, cu flota noastră, dar nu era pește românesc, era prins tot în Mauritania, Africa, Irlanda și așa mai departe. Acum, avem capacități să creștem producția de crap, dar este ca și cum ai spune că românul trebuie să meargă doar cu Dacia și să nu-și ia BMW, Mercedes sau Renault. De gustibus non est disputandum. Piața este elementul care reglează, elementul de osmoză, să zicem așa", a spus el, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, Gheorghe Ștefan a subliniat că procesatorii s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, ceea ce permite aprovizionarea lanțurilor de supermarketuri cu produse din pește procesate în România.
"Avem 3-4 procesatori foarte mari care aprovizionează rețelele de supermarket-uri și din punctul acesta de vedere, față de porc, vită, pasăre, produsele din pește procesate sunt toate procesate în România. Nu se face import de produse pescărești procesate. Noi importăm doar materie primă. Din cele 140.000 de tone consum, România importă cam 2.500 de crap și vreo 4.500 de păstrăv, în total vreo 7.000 de tone, deci doar aici mai poate să crească România. Mai mult de atât nu se poate, pentru că restul importurilor este pește oceanic. La ora actuală, din Bulgaria și Ungaria importăm crap, iar din Italia și Turcia păstrăv, fără să vorbim de peștele marin, atâta timp cât nu poți să-l produci în România, iar Marea Neagră este o mare săracă. Noi avem 75 de tone de calcan la Marea Neagră și o cotă de 3.000 de tone de șprot, din care prindem doar 300 de tone, pentru că nu avem cu ce. Am preferat să ne tăiem pescadoarele și acum înoată liber hamsia și șprotul prin mare și o prind bulgarii sau ucrainienii sau georgienii", a explicat directorul MADR.
În opinia sa, cu ajutorul banilor europeni alocați prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP) 2021-2027, România trebuie să promoveze mult mai mult consumul de pește. Noul program pentru pescuit va avea o sumă consistentă, de circa 5 milioane de euro, pentru derularea unor campanii naționale de promovare a consumului de pește și organizarea unor târguri specifice pescărești, similare cu cel organizat recent în curtea MADR.
"Îmi doresc să văd pe posturile de radio și televiziune naționale, dar și în mediul online, campanii de promovare a consumului de pește. Rămân la părerea că, sigur sunt părtinitor puțin pentru că sunt inginer pisicol, peștele este cel mai sănătos aliment de origine animală. Nu am auzit pe nimeni să spună că peștele face rău", a subliniat Gheorghe Ștefan.
Potrivit datelor statistice, românii consumă de aproape trei ori mai puțin pește decât media Uniunii Europene, estimată la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an, însă și între țările UE sunt variații foarte mari, în funcție de tradiție. Prin comparație, în Bulgaria și Ungaria se consumă 2,5 - 3 kilograme de pește pe an, în timp ce Portugalia este țara unde se mănâncă cel mai mult pește din țările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de pește pe an.
Cel mai mult pește din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deține supremația cu peste 130 de kilograme pe an.
România are la dispoziție 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin PAP 2021-2027, cu 5% mai puțin decât în actuala programare financiară, 70% (163 de milioane de euro) provenind de la Uniunea Europeană, iar diferența de 69 de milioane de euro, respectiv 30%, de la bugetul național.
