Circa 46.000 hectare de pajiști din România au dispărut, între 2007 și 2019, arată Asociația Grupul Milvus.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pentru a proteja pajiștile naturale și semi-naturale, Asociația „Grupul Milvus” implementează un proiect până în anul 2024, în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare.
„Între 2007 și 2019, au dispărut 46.000 hectare de pajiști din România – o suprafață mai mare decât cea a municipiilor Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureș și Timișoara la un loc. Dacă până acum am acționat răzleț pentru a opri degradarea unor habitate de pajiști amenințate de transformarea lor în terenuri arabile sau în locații pentru diverse proiecte de construcții, din acest an ne putem concentra mai bine forțele pentru a le proteja. Acesta e contextul în care am lansat proiectul: «Îmbunătățirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative și incluziune civică», pe care noi, Asociația Grupul Milvus, îl derulăm în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare și care beneficiază de sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021″, se arată în comunicatul organizației ecologiste citat de Agro TV.
Scopul proiectului este protejarea pajiștilor naturale și semi-naturale ale României, care de multe ori adăpostesc valori naturale deosebite, dar care au un aport semnificativ și în ameliorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Reprezentanții Asociației Grupul Milvus susțin că România este singura țară din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice – panonică, continentală, stepică, alpină și pontică – și care adăpostește pajiști de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte și practicilor tradiționale, cum ar fi cositul și păstoritul.
Potrivit activiștilor ecologiști, pajiștile sunt ecosisteme care, evoluând în timp, sunt capabile să susțină și să adăpostească numere impresionante de viețuitoare, de la plante și bacterii la fungi și animale, dar în același timp sunt printre cele mai periclitate de pe planeta noastră.
„Conservarea pajiștilor este importantă atât pentru biodiversitate, cât și pentru comunitățile care le gestionează și care depind de aceste ecosisteme pentru subzistență. Micii fermieri din România gestionează pajiști, dintre care unele prezintă valoare naturală deosebită. Statisticile, în schimb, arată că ei cu greu pot face față presiunilor economice și au nevoie de sprijin pentru a păstra această categorie de utilizare și pentru a le menține într-o stare de conservare favorabilă. Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiționale, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversității și a peisajului cultural rural. Iar în contextul actual european (de tranziție spre noua Politică Agricolă Comună), dar mai ales național – al elaborării Planului Național Strategic 2023-2027, acum are mai multă relevanță decât oricând ca România să-i sprijine mai bine pe agricultorii și fermierii care-și gestionează suprafețele agricole într-o manieră sustenabilă”, se mai precizează în comunicatul organizației ecologiste.
