'Suntem într-o situație destul de critică cu privire la pădurile noastre. Foarte mulți dintre noi știm că, în ultimul timp, în special în 2024, dar și în 2025 cu atât mai mult, ne întâlnim în pădure cu astfel de peisaje - trunchiui gri, fără coronament sau cu frunzele uscate. Este o situație care la început era punctuală, însă prin diverse extensii a început să fie o situație care are o foarte mare amploare la nivel național. Cu siguranță și alte păduri se întâlnesc tot mai des cu un număr foarte mare de arbori în care mortalitatea i-a ajuns sau de arbori care sunt afectați sever și care, din punctul nostru de vedere, nu mai au întoarcere', a afirmat Bălăcenoiu.
Potrivit specialistului, situația fenomenului de uscare a lemnului în România nu are un tipar clasic de extindere iar seceta a slăbit rezistența arborilor, scrie Agerpres
'Într-o primă fază o să prezint situația fenomenului de uscare a pădurilor de rășinoase, atât în 2024 în prima hartă, cât și în 2025 în harta a doua. Din ce vedem, fenomenul nu are un tipar clasic de extindere, ci mai degrabă vedem că în primul an, în 2024, mai multe județe sau cele mai multe afectări au fost în zona de vest, în timp ce în anul curent cele mai multe probleme au fost în zona de est și cu extensii în sudul țării. (...) Bineînțeles că, în ambele cazuri, seceta a agravat fenomenul și a slăbit rezistența a arborilor, crescând vulnerabilitatea la atacurile de insecte', a precizat acesta.
Pe de altă parte, cercetătorul a precizat că situația este mai gravă la foioase.
'Situația la foioase este puțin mai gravă. (...) Având în vedere că 50% din fondul forestier este administrat de Romsilva, putem spune că este o situație destul de reprezentativă. Vedem că tot mai multe păduri, în tot mai multe județe, au trecut din zonele cu galben, unde situația era incipientă, în zonele cu portocaliu, unde situația începe să fie mai alarmantă și, mai mult decât atât, au trecut și în zona roșie, unde ponderea pădurilor uscate este între 16% și 26%', a menționat Flavius Bălăcenoiu.
Referitor la situația volumului de arbori uscați, acesta a arătat că, dacă în 2024 erau doar trei județe în situație mai critică, însumând peste 50.000 de metri cubi, în 2025, în jumătate din partea sudică a țării, cât și partea estică, în unele județe s-a ajuns la 280.000 de metri cubi de uscăciuni.
'Încercând să ne întrebăm dacă această problemă este doar la noi sau ne confruntăm cu ea doar acum, lucrurile ne arată că uscările au mai fost, de-a lungul timpului, în mai toate țările din Europa. Cea mai mare problemă vedem că este începând cu anul 1980. De atunci, lucrurile au început să fie din ce în ce mai grave în tot mai multe țări. Și nu doar în România, ci și în alte țări vedem că lucrurile au ajuns în presă și deja și publicul larg începe să fie îngrijorat cu această uscare. Am preluat aici două articole de presă din Germania și Franța care arată că populația este destul de îngrijorată cu privire la acest aspect', a punctat expertul în silvicultură.
Comunitatea Forestierilor - Fordaq a organizat, joi, cea de-a IX-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, în care au fost discutate rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN) - Ciclul III, precum și fenomenul de uscare a pădurilor, ce 'a avut o tendință de amplificare în anul 2025 pe fondul persistenței secetei ca factor favorizant în contextul schimbărilor climatice'.
