BMW a decis să investească 1 miliard de euro în Ungaria, la numai 30 de kilometri de granița cu România. Chiar dacă producătorul german nu a afirmat oficial că a luat în calcul și România pentru această investiție, toate datele arată că zone din țară s-au aflat pe lista scurtă. De ce au ales germanii Ungaria? Rețeaua de autostrăzi din țara vecină are 1.491 kilometri construiți, în exploatare, la care se adaugă circa 500 kilometri în construcție. Transportul unei platforme cu automobile de la Debrecen la Munchen, unde este sediul BMW, durează 9-10 ore. Din zona Sebeș, unde este fabrica Daimler în România, un transport durează cel puțin 15 ore, plus formalități Schengen. Un transport din Craiova sau Pitești durează până la 24 de ore. România are peste 30.000 km drumuri pietruite și de pământ, 35% din întreaga rețea de drumuri publice.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Marți, BMW a anunțat o investiție în valoare de 1 miliard de euro pe teritoriul Ungariei. Va fi construită o uzină de automobile, care va produce atât vehicule cu propulsie pe carburant, cât și electrice. Chiar dacă producătorul german de automobile nu a afirmat oficial că a luat în calcul și România pentru această investiție, toate datele arată că zone din România s-au aflat pe lista scurtă pentru această investiție. Infrastructura, rețeaua de furnizori, productivitatea și problemele de personal sunt doar o parte din factorii avansați de constructorul german ca motiv pentru care au trimis investiția dincolo de granițele României.
Potrivit informațiilor furnizate Profit.ro de către BMW, compania germană „a examinat diverse oportunități din diferite țări”. A fost aleasă zona considerată cea mai potrivită din punct de vedere al infrastructurii, în primul rând, după cum reiese din criteriile explicate de cei de la BMW.
Orașul Debrecen și Ungaria au fost alese „pentru infrastructura foarte bună, conexiuni logistice adecvate și proximitatea rețelei de furnizori existenți. Personalul calificat din zona locală a fost un alt avantaj cheie”. Din acest punct de vedere, există un minim avantaj pentru România și locuitorii din apropierea localității Debrecen. Aceștia vor putea profita de noua investiție, fiind disponibile locuri de muncă în sectorul auto, la o distanță rezonabilă de casă.
Mai mult, eventuale companii românești, furnizori de componente și servicii, ar putea deveni parteneri BMW. „Pe lângă echipa din cadrul fabricii însăși, vor fi create numeroase locuri de muncă cu furnizorii și furnizorii de servicii, nu numai în baza noii fabrici, ci și în regiune”, spun oficialii companiei pentru Profit.ro.
România ar fi putut fi o destinație pentru investiția de 1 miliard de euro a BMW, dacă ar fi întrunit condițiile necesare impuse de compania germană. „În selectarea Debrecen, grupul BMW a urmat cu strictețe procesul de selecție al locațiilor pentru posibile fabrici la nivel mondial, examinând diverse oportunități din diferite țări. Grupul BMW a avut o relație profesională cu toate țările în cauză, pe baza unei colaborări constructive” se arată într-un document remis Profit.ro de către reprezentanții BMW.
Din păcate, România nu oferă niciuna din condițiile de bază: infrastructura, conexiunile pe șosea, cale ferată și aeriană. Nemulțumirile celor doi producători locali, Dacia și Ford, în privința infrastructurii rutiere și feroviare sunt suficient de publice și vizibile pentru a nu fi luate în seamă de orice investitor. În plus, dificultățile tot mai mari de recrutare de personal reprezintă, de asemenea, un obstacol pentru o companie care dorește să intre pe o piață nouă.
Dincolo de aceste criterii, cei de la BMW au mai luat în calcul câteva repere, unele foarte importante, pentru o analiză de oportunități pentru România: „Gestionarea profesională a proiectelor din partea partenerilor noștri maghiari a fost un criteriu suplimentar. În plus, Debrecen oferă un standard ridicat de trai, care va fi, de asemenea, atractiv pentru expați pe Germania și alte locații din întreaga lume”.
După cum au mai transmis pentru Profit.ro reprezentanții BMW, „noua fabrică nu își propune să asigure un transfer de producție către Ungaria, ci să susțină dezvoltarea continuă a BMW Group”. Acesta este și un mesaj pentru partenerii sociali din Germania, fiind o asigurare că noua uzină nu vrea să preia producția din eventuale fabrici germane, ci să extindă capacitățile existente.
Construcția noii uzine va începe, cel mai devreme, în 2019. Compania a cumpărat în acest scop o suprafață de 400 de hectare, în apropiere de orașul maghiar Debrecen.
În 2011, a apărut prima informație despre posibilitatea ca BMW să construiască o uzină în România. La acel moment, informații despre intenția BMW de a cumpăra 400 de hectare de teren pentru o fabrică, în zone precum Arad sau Lugoj, au apărut în spațiul public.
În 2012, vicepreședintele Franz Linner, responsabil cu achiziții, producție și tehnologii, a fost prezent în România, dar a dezmințit o eventuală investiție, sub pretextul că „BMW are suficiente facilități de producție la nivel mondial”. Dar nu a pierdut prilejul să spună că: „Am venit aici să investighez de ce există acest decalaj între productivitatea de aici și cea din alte țări. Poate pentru ca salariile sunt mai mici”.
Aceste afirmații și cele ulterioare arătau că era interesat inclusiv de condițiile în care ar putea produce în România, chiar și numai componente. „Pentru producători contează foarte mult acest aspect, productivitatea, pentru că degeaba ai forță de muncă mai ieftină într-un loc, dacă costurile finale sunt mai mari decât într-o țară cu sindicate puternice și în care oamenii sunt mai bine plătiți”, a mai spus Franz Linner.
Pentru Ungaria, BMW este al treilea producător de automobile premium care investește minim 1 miliard de euro, în proiecte greenfield, după Audi și Mercedes-Benz.
România este singura țară din Europa de Est care nu are o investiție greenfield în industria auto, ambele uzine existente, Dacia și Ford, fiind achiziții ale unor fabrici existente din perioada comunistă.
BMW are în prezent 13 fabrici în Europa, din care 8 uzine de producție de automobile și componente în Germania, 4 în Marea Britanie și una în Austria. La acestea se mai adaugă două facilități ale subcontractorilor în Austria și Olanda.
Rețeaua de autostrăzi din Ungaria este formată, în acest moment, din 1.491 kilometri construiți, dați în exploatare, la care se adaugă alte aproximativ 500 sute de kilometri în construcție. Rețeaua este una radială, care leagă Budapesta de principalele orașe și de rețelele vecine. Orașul Debrecen se află la 230 kilometri de Budapesta și este legat de capitală și de restul Europei prin autostrada M3 (construită între 2007 și 2014) și racordul M35 (inaugurat în 2017). Acesta urmează să fie extins pentru a se conecta și cu Autostrada Transilvania, care va conecta, la momentul finalizării sale, Brașov de Oradea și de punctul de frontieră Borș.
Transportul unei platforme cu automobile de la Debrecen la Munchen, unde se află sediul BMW, durează în acest moment, în condițiile de trafic actuale, între 9 și 10 ore, fără a lua în calcul eventuale opriri ale șoferului. Din zona Sebeș, România, unde se află află fabrica Daimler de cutii de viteze, Star Transmission, până la Munchen un transport durează cel puțin 15 ore, plus formalități de intrare Schengen. Un transport similar, de la Craiova sau de la Pitești, durează până la 24 de ore.
Orașul Debrecen este legat de restul Europei și aerian, aeroportul din Debrecen având operaționale curse zilnice către Munchen și către alte capitale.
România avea, la finalul anului trecut, 30.125 km de drumuri pietruite și de pământ, reprezentând 35% din întreaga rețea de drumuri publice la nivel național, potrivit datelor publicate în luna aprilie de Institutul Național de Statistică.
Din totalul drumurilor naționale, 35,1% (6.200 km) erau drumuri europene, 4,3% (763 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1826 km) drumuri cu 4 benzi și 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi.
