Guvernul încă mai analizează o decizie finală privind modul în care va fi aplicat Programul Rabla în acest an, asta în cazul în care va mai fi reluat. Variantele de lucru aflate pe masa premierului sunt extreme și arată că, pentru moment, miniștrii nu au nicio idee despre impactul acestui program asupra sectorului auto al economiei.
Ministrul Mediului, ministrul Finanțelor și ministrul Economiei sunt trei dintre membrii Guvernului României care ar trebui să decidă dacă Programul Rabla va mai continua în 2025. Bineînțeles că decizia finală aparține prim-ministrului Ilie Bolojan, care în acest moment este preocupat cu pachetul de măsuri fiscale, proaspăt votat de Parlament.
În acest timp, industria auto din România, formată, pe de o parte, de cei doi producători de vehicule, Dacia și Ford, cu tot cu furnizorii lor, iar de cealaltă parte de rețeaua de importatori și dealeri, care generează la rândul lor zeci de mii de locuri de muncă precum și taxe și impozite uriașe, au ajuns într-o situație fără precedent: au blocate în diferite stadii comerciale tranzacții de circa un miliard de euro. Cel mai grav este faptul că ambele uzine, Dacia și Ford, mizau din plin pe reluarea Rabla, care oricum a întârziat foarte mult în acest an, generând scăderi mari ale vânzărilor și care, probabil, nu vor mai putea fi recuperate niciodată.
Dacia, de exemplu, marca cea mai vândută pe piața din România, vindea anul trecut, în luna iunie, aproape 7.000 de autoturisme. Și în lunile următoare volumele vândute s-au apropiat de această valoare. Aproape toate mașinile vândute au fost produse la Mioveni, cu efecte indiscutabile asupra economiei, ele fiind subvenționate aproape în totalitate cu tichetele Rabla. Anul acesta, în luna iunie, Dacia a vândut numai 2.738 de autoturisme, ceea ce înseamnă că au fost cu peste 4.000 de vehicule în minus față de anul trecut, în iunie. Pierderea de circa 80 de milioane de euro nu este singulară, pentru că și în lunile anterioare Dacia a înregistrat scăderi mari, care au însemnat un declin de peste 32% al vânzărilor și, implicit al producției uzinei din Mioveni.
La Craiova, unde se află uzina Ford, situația este și mai complicată, pentru că Ford Otosan, proprietarul uzinei, a investit 500 de milioane de euro pentru a moderniza liniile astfel încât din acest an să înceapă producția primei mașini electrice din România, Ford Puma. De fapt, sunt trei mașini electrice care sunt fabricate acum la Craiova, cu tot cu familia Courier, care așteptau Programul Rabla pentru a fi livrate clienților români. Fabrica produce peste 200.000 de mașini anual, iar din 2025 volumul urmează să crească considerabil cu versiunile electrice. Și în acest caz, producția mașinilor electrice care s-a pierdut până acum prin întârzierea și suspendarea programului se ridică la câteva mii de mașini, care înseamnă un impact major în economie. Cu tot cu mașinile cu motoare mild-hybrid, scăderea vânzărilor Ford din cauza amânării și suspendării Rabla se apropie de 50 de milioane de euro.
O întâlnire la care au fost invitați reprezentanții companiilor auto și cei ai asociațiilor industriei auto a fost organizată săptămâna trecută de noul ministrul al Mediului, Diana Buzoianu. Conform informațiilor obținute de Profit.ro de la unii dintre participanți, mesajele transmise de ministru au fost extrem de vagi și singura concluzie a fost că nu există nicio concluzie. Altfel spus, s-au discutat mai multe variante de soluționare, care cuprind aproape orice posibilitate, dar nimeni nu are curaj să ia o decizie corectă.
Teoretic, Programul Rabla ar putea fi reluat peste câteva săptămâni sau luni, adică în vara sau toamna acestui an. Dar nu este exclusă nici o reluare a sa doar după ce România își va reduce deficitul, adică peste un an sau doi.
În același timp, varianta ca unele secțiuni ale programului să fie anulate definitiv este tot mai mult luată în calcul, pentru a împăca și capra și varza. Capra ar fi industria auto, varza ar fi guvernul care nu mai vrea să finanțeze Rabla. Concret, asta ar însemna că ori dosarele depuse de companii și instituțiile publice să fie anulate și șterse definitiv, iar etapa pentru persoane fizice să fie desfășurată în partea a doua a anului, ori să se mențină finanțarea pentru companii și să nu se mai deruleze etapa pentru persoane fizice.
S-a luat în discuție și varianta în care să fie anulată partea de finanțare pentru motoare cu combustie și să fie menținută cea pentru electrice și PHEV, dar această variantă ar nedreptății exact Dacia, cel mai mare producător și cel care ține în spate un procent uriaș de exporturi și de locuri de muncă.
Un termen realist pentru o decizie, care a fost avansat în discuția dintre ministrul Mediului și cei din industrie, este de circa două săptămâni, după studierea tuturor variantelor posibile.
Toate analizele de situație de până acum arată că o oprire completă a Programului Rabla ar genera un impact uriaș în economie, în special în industria auto și cu efect asupra încasărilor bugetare din acest sector (TVA, impozite, alte taxe) și cu efecte secundare asupra companiilor mici, care riscă falimentul din cauza blocajelor. O continuare a programului ar genera costuri pentru guvern, dar care ar fi recuperate ulterior din aceste taxe și impozite și ar permite o repornire a industriei, după ce întârzierea de șase luni a condus la declinul major al vânzărilor.
