Mărcile Hyundai și Kia au decis să-și reorganizeze planul de modele electrice de pe piața americană, ca urmare a contextului legislativ și de piață, urmând astfel celorlalți producători, GM, Stellantis și Ford, care au oprit complet sau parțial investițiile și lansările de mașini cu motoare electrice. De asemenea, situația tarifelor vamale pentru modelele importate din Coreea de Sud este una dintre cauzele care pun presiune pe strategia electrică a grupului.
Primul model afectat va fi Hyundai Ioniq 6, care își va reduce drastic opțiunile și versiunile, pentru a scădea astfel costurile de marketing și de producție. O singură versiune, cea de performanță, va mai fi disponibilă. Automotive News susține că vânzările lui Ioniq 6 au fost reduse după lansarea sa pe piață.
Cealaltă marcă a grupului, Kia, a amânat lansarea lui EV4, un model accesibil care ar fi trebuit să devină un best-seller în condiții normale. De asemenea, brandul sud-coreean va amâna lansarea noilor sale versiuni ale modelelor EV6 GT și EV9 GT, ambele produse în Coreea de Sud, fiind menținute doar versiunile care sunt produse în SUA.
În acest moment, automobilele produse în Coreea de Sud sunt taxate cu 15% la importul pe piața din SUA, dar tarifele ar putea crește la 25%, conform anunțurilor Administrației Trump. Până acum, Hyundai – Kia a raportat costuri de 5 miliarde de dolari cu tarifele vamale majorate, în cursul anului 2025.
General Motors a fost prima companie de pe piața din SUA care a anunțat frânarea și chiar oprirea unor programe de electrificare, decizia având un efect contabil de circa 6 miliarde de dolari, în urma anulării acestor investiții. Ulterior, Ford a anunțat de asemenea schimbarea strategiei pe segmentul electric.
Marile proiecte au fost anulate, cu costuri de aproape 20 de miliarde dolari, fiind menținut în schimb proiectul unei platforme universale electrice dedicată autoturismelor accesibile. Stellantis a avut o decizie și mai drastică, prin oprirea completă a tuturor proiectelor electrice din SUA, vânzarea participației în uzina de baterii din Canada și retragerea din proiectele de baterii din Europa.
Pierderea contabilă generată de această decizie s-a ridicat la 22 miliarde dolari.
