Infrastructura publică nu se mai închide fără explicații, anunță Ministerul Transporturilor

În ultima vreme au fost înregistrate mai multe astfel de situații, despre care Ministerul Transporturilor nu a știut nimic. În acest context, a fost elaborat un proiect de act normativ, aflat în consultare publică pe site-ul ministerului, în care se prevede, printre altele, că ministerul trebuie informat cu 30 de zile înainte despre eventualele închideri ale obiectivelor respective, din cauza imposibilității exploatării.

”Infrastructura publică nu se închide fără explicații. Nu se închide fără alternative. Și nu se închide peste capul proprietarului, statul român”, arată Horațiu Cosma, într-o postare pe Facebook.

Acesta dă drept exemplu două situații recente, despre care Ministerul Transporturilor nu a fost înștiințat.

„O pistă de aeroport se închide trei săptămâni. Pe o autostradă, traficul e mutat pe drum național, 20 de kilometri prin localități. Iar Ministerul Transporturilor află ultimul”, spune Cosma.

CITEȘTE ȘI VIDEO Incident grav cu un Boieng 737. Plafonul unui avion Boeing 737 aparținând Sepehran Airlines se surpă peste pasageri în urma unei aterizări de urgență

Astfel, pe 2 noiembrie se închide complet pista Aeroportului Internațional Timișoara și rămâne închisă până pe 22. „Aeroportul a decis și a anunțat public, fără să întrebe ministerul”, semnalează Cosma.

Un alt caz, în iulie, pe A10 Sebeș - Turda, o surpare a pus în pericol una dintre căile autostrăzii. „Se putea circula bidirecțional pe calea rămasă, pe doi kilometri și jumătate. Compania de drumuri a ales altceva: a decis să scoată tot traficul de pe autostradă și să-l trimită 20 de kilometri pe drum național, prin sate, spune oficialul.

Horațiu Cosma precizează că a fost cerută în scris cealaltă soluție, dar răspunsul a fost ”NU”.

„Asta e problema: Ministerul Transporturilor nu avea niciun instrument prin care să spună mai mult decât „vă rugăm”. Pistele, autostrăzile, căile ferate, danele și ecluzele nu sunt ale companiilor care le administrează. Sunt ale statului român și sunt construite din banii românilor. Companiile le primesc în concesiune, printr-un contract semnat cu ministerul. Și în acele contracte - cu CNAIR, CFR, Metrorex, aeroporturile, porturile, canalele navigabile - scrie deja, negru pe alb, că administratorul are obligația de a anunța de îndată ministerul atunci când apare o cauză care poate duce la imposibilitatea exploatării, „în vederea luării măsurilor comune ce se impun pentru asigurarea continuității activității”. Măsuri comune. Scrie acolo de ani de zile”, atrage atenția oficialul de la Transporturi.

O nouă procedură

Horațiu Cosma precizează că, în prezent, se lucrează la o nouă procedură, aflată în consultare publică pe site-ul instituției.
Acesta prevede ca pentru închiderile semnificative - o pistă, o autostradă, o secție de cale ferată, un port - compania trebuie să anunțe ministerul cu 30 de zile înainte. De asemenea, trebuie trimisă documentația tehnică, alternativele analizate și planul prin care oamenii nu rămân în drum, iar ministerul răspunde în 10 zile lucrătoare: acord, acord cu condiții sau refuz motivat.

CITEȘTE ȘI După 11 ani de procese, 33 hectare din faleza Tuzla revin la stat

„Refuzul poate fi atacat în instanță. Nu decidem la discreție; În caz de pericol real, se închide pe loc și se anunță în 24 de ore. Siguranța nu așteaptă hârtii”, precizează Cosma.

Secretarul de stat mai spune că vrea să fie foarte clar cu privire la anumite aspecte care nu sunt prevăzute în acest proiectul de ordin respectiv.

„Ministerul nu decide dacă o pistă trebuie reparată. Nu ne substituim inginerilor și nici autorităților de siguranță. Acordul privește doar calendarul, etapizarea și măsurile de continuitate, iar necesitatea lucrării și cerințele de siguranță nu se pun în discuție. Reparațiile trebuie făcute. Întrebarea e când și cum, astfel încât o regiune întreagă să nu rămână fără aeroport, autostradă sau cale ferată, iar traficul să nu fie aruncat prin localități La o astfel de decizie trebuie să aibă un cuvânt de spus și proprietarul, în numele oamenilor care au plătit pentru infrastructură”, declară Cosma.

Proiectul este în transparență decizională, pe site-ul Ministerului Transporturilor, iar cei care doresc pot face observații cu privire la acest document.

”Autostrada Dacilor”, propusă pentru a lega localitățile din Valea Jiului, respinsă în primă etapă

Senatorii au respins prin vot proiectul obiectivului de investiții de interes național ”Autostrada Dacilor”, care ar trebui realizată în decurs de 4 ani în județul Hunedoara, respectiv în microregiunea Valea Jiului, pentru a lega șase localități - Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.

Proiectul va fi transmis acum pentru vot final Camerei Deputaților.

Inițiativa, prezentantă anterior de Profit.ro și avansată de POT, este argumentată prin faptul că regiunea traversează de peste trei decenii un declin economic structural sever.

Acest declin are drept cauză directă, potrivit inițiatorilor, procesul de restructurare și închidere a activității extractive a huilei în județul Hunedoara, numărul locurilor de muncă din sector scăzând de la peste 51.000 în anul 1991 la doar aproximativ 2.900 în prezent.

De asemenea, izolarea geografică actuală a microregiunii, constatată explicit în Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 2021-2030, blochează reconversia economică și valorificarea potențialului turistic montan și cultural.

CITEȘTE ȘI Veste bună pentru pacienți. Va fi eliminată obligația prezentării adeverinței de asigurat în sistemul de sănătate - primă decizie

Inițiatorii mai arată că angajamentele asumate de România pentru neutralitatea climatică prevăd închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, fapt ce va genera pierderea a încă 5.550 de locuri de muncă directe.

”În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere.

De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului.

CITEȘTE ȘI Schimbare la pensie. Nouă procedură și noi termene de contestare a deciziilor de pensionare

Potrivit acestora, conexiunea rutieră actuală se realizează exclusiv pe DN66 (E79), un drum suprasolicitat, cu sectoare montane geometrice restrictive.

De asamenea, cea mai apropiată autostradă (A1) se află la o distanță de aproximativ 80 (peste 70 de minute de parcurs de la Petroșani), afectând timpii de transport de marfă și descurajând investitorii.

Infrastructura feroviară (Linia 202 Simeria-Filiași) operează și ea cu restricții majore de viteză din cauza uzurii, o călătorie către București durând minimum 6,5 ore, iar către Cluj-Napoca peste 5,5 ore, astfel că realizarea autostrăzii va asigura separarea fluxurilor de trafic greu de cel local, sporind exponențial siguranța rutieră pe coridorul Deva-Petroșani.

Proiectul, mai arată sursa citată, ridică la rang de prioritate națională coridoare parțial recunoscute în documentele strategice naționale, precum Master Planul General de Transport (care prevede modernizarea la nivel TransRegio a DN66) și Programul Operațional Transport 2021-2027.

”Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ FOTO Record Brâncuși, fără precedent pentru o sculptură. O operă de Constantin Brâncuși a depășit la licitație pragul de 100 milioane dolari

Inițiatorii scot în evidență faptul că proiectul respectă cu strictețe principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituția României.

”Spre deosebire de inițiativele anterioare respinse de Consiliul Legislativ pe motivul ingerinței legislativului în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată”, subliniază inițiatorii.

Astfel, proiectul andatează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să pornească procedurile administrative, recunoaște competența exclusivă a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern, în urma finalizării Studiului de Fezabilitate și include norme privind obligativitatea procedurilor de consultare cu partenerii sociali.

Finanțarea autostrăzii ar urma să se realizeze eșalonat, din fonduri externe nerambursabile (Fondul pentru o Tranziție Justă, Programele Europene de Transport), de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.

”Proiectul de lege este în deplină concordanță cu legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și respectă standardele de mediu privind ariile protejate (Directiva Habitate și Directiva Păsări), traseul urmând culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor—Bănița pentru a evita zonele de protecție integrală (Natura 2000 Strei-Hațeg, Parcul Național Retezat)”, amai afirmă inițiatorii.

CITEȘTE ȘI Senatorii îl ascultă pe Nicușor Dan și schimbă legea astfel încât restaurantele și hotelurile să aibă drept de ”preferință” la parcările licitate de primării

După cum a relatat Profit.ro, aleși din toate partidele au propus în Parlament construcția de autostrăzi, subsumându-se astfel Executivului.

Exasperați că niciun guvern nu construiește o autostradă care să unească Moldova de Transilvania, au inițiat un proiect care ar fi trebuit să oblige Guvernul să realizeze construcția în doar 4 ani. 

De asemenea, alți parlamentari au propous în trecut Autostrada Estului, care să fie construită tot în câțiva ani și care să lege orașele Galați, Brăila, Buzău și Ploiești.  

Judecătorii Curții Constituționale au decis însă că Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter inferior legilor, precum hotărârile de guvern sau alte acte de natură administrativă.