Senatorii au aprobat, luni, din nou, proiectul de lege care stabilește că radarul de tip pistol va fi utilizat, așa cum se stabilise inițial, doar la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele poliției rutiere. Proiectul fusese adoptat anul trecut de Parlament, dar, în urma sesizării președintelui Iohannis, Curtea Constituțională a stabilit că legea este neclară. Senatul a eliminat însă din proiect prevederea prin care orice tip de radar ar fi trebuit presemnalizat prin panouri de atenționare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Proiectul fusese adoptat de Parlament la începutul lunii iulie anul trecut, în sesiune extraordinară. Președintele Iohannis a reclamat la scurt timp, însă. o serie de neclarități în textul de lege, precum și necorelarea cu noile prevederi privind achitarea, din 2019, a amenzii la jumătate în termen de 15 zile sau faptul că măsurile nu conduc la creșterea siguranței pe drumurile publice, cum propuneau autorii legii.
Curtea Constituțională a admis o parte din sesizarea șefului statului și a declarat proiectul neconstituțional.
Toate argumentele sesizării de neconstituționalitate formulate de președinte pot fi citite AICI
Inițial senatorii se pregătiseră să respingă în totalitate proiectul de lege, dar săptămâna trecută raportul inițial de respingere a fost retrimis pentru dezbatere comisiilor de specialitate, care au decis să propună aprobarea proiectului cu modificări. La votul final, legea a fost aprobată cu largă majoritate, deși reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a arătat că Guvernul nu susține proiectul.
Potrivit modificărilor adoptate anul trecut de Parlament, proiectul proiectul prevedea: ”În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere, ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenței acestora în zona drumului public prin panouri de atenționare, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 metri în localitate și cu minimum 2.000 metri în afara localității, dar nu mai mult de 1.000 metri în localitate şi 4.000 metri în afara localităţii faţă de radar”.
Panourile de atenționare urmau a fi montate de către administratorul drumului public, la solicitarea poliției rutiere.
Această prevedere a fost eliminată din proiectul de lege prin votul senatorilor.
Conform modificărilor aduse tot anul trecut de parlamentari Codului Rutier, radarele pistol trebuie fi instalate exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil.
Totodată, proiectul prevedea că radarul de tip pistol nu va putea fi folosit mai departe de 10 metri de mașina poliției.
Senatorii au menținut această obligație la adoptarea din nou a proiectului.
”Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme,cu înscrisuri și însemne distinctive”, stabilește acum proiectul adoptat din nou de Senat, fără a mai preciza că autovehiculele cu însemnele poliției rutiere trebuie poziționate vizibil.
Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, “mare parte dintre lucrătorii de poliție rutieră sunt constrânși, pe linie ierarhică, să «colecteze», în termene bine definite, săptămânal sau lunar, așa numitele «norme de amenzi». Pentru a-și realiza «normele de amenzi», agenții constatatori utilizează aparate radar fixe sau mobile (așa numitele pistoale laser) instalate pe autovehicule fără însemnele poliției rutiere, în zone unde lipsesc indicatorele sau marcajele rutiere. Mai mult, chiar lucrătorii de poliție constatatori, în cele mai multe situații nu poartă, așa cum propriu statut îi obligă, uniforma de polițist, cu înscrisurile și însemnele respective”.
Autorii proiectului mai arată că ”mare parte a autovehiculelor utilizate în constatarea contravențiilor nu poartă înscrisurile și însemnele dinstinctive. Urmare a acestei stări de fapt, lucrătorii poliției rutiere se concentrează, în cea mai mare parte a acțiunilor lor pe activitățile de constatare și aplicare de sancțiuni și minimizează sau chiar nu întreprind în nici un fel acțiuni de prevenție a producerii evenimentelor rutiere nedorite.”
Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere și vot final Camerei Deputaților.
