Primăria Capitalei a pus în consultare publică două documente care stabilesc măsurile pentru îmbunătățirea și menținerea calității aerului în București, în perioada 2026-2030. Printre propunerile incluse în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA) se numără introducerea unor zone cu nivel scăzut de emisii, restricționarea treptată a accesului mașinilor poluante și înlocuirea sistemelor de încălzire care folosesc lemne și cărbune.
Potrivit informațiilor prezentate de municipalitate, traficul rutier și încălzirea rezidențială cu combustibili solizi se numără printre principalele surse de poluare din Capitală. Aproximativ 1,3 milioane dintre cele 2,8 milioane de mașini înregistrate în București și Ilfov sunt considerate vechi și poluante, conform datelor invocate în plan.
Una dintre măsurile propuse este implementarea zonelor cu nivel scăzut de emisii, prin eliminarea progresivă a mașinilor poluante din centrul orașului și, ulterior, din restul Capitalei.
Potrivit calendarului anunțat de Primăria Capitalei, de la 1 noiembrie 2027 ar urma să fie restricționat accesul în zona centrală pentru autovehiculele Non-Euro și Euro 1. Până în 2030, măsurile ar urma să fie extinse și pentru mașinile din clasele Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5.
O altă măsură vizează reducerea poluării generate de încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune. Municipalitatea propune programul “AER 2030 ACASĂ”, prin care ar urma să fie sprijinite aproximativ 15.000 de gospodării, dintr-un total de aproape 18.600 care folosesc astfel de sisteme.
Finanțarea ar urma să fie asigurată de Primăria Capitalei, împreună cu Guvernul și primăriile de sector, pentru a facilita trecerea la sisteme de încălzire considerate mai puțin poluante.
Planurile includ și înnoirea parcului de transport public cu vehicule electrice și troleibuze cu autonomie, precum și extinderea benzilor dedicate transportului în comun.
Printre măsurile propuse se mai află programe de finanțare pentru înnoirea parcului auto, amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete în zona centrală și reabilitarea sistemului de termoficare.
Cele două documente au fost puse în consultare publică, iar bucureștenii pot transmite observații, propuneri și întrebări în scris, la sediul Primăriei Capitalei sau prin e-mail, la adresa plancalitateaer@pmb.ro.
Termenul-limită pentru transmiterea propunerilor privind Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA) este 22 noiembrie, iar pentru Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), 12 decembrie.
După încheierea perioadelor de consultare publică, cele două planuri vor fi supuse votului Consiliului General al Municipiului București.
Consiliile locale sunt obligate să adopte prin hotărâri, în următoarele 12 luni, delimitarea zonelor cu emisii zero și a zonelor cu emisii scăzute, conform noului Cod al Urbanismului care a intrat în vigoare la 25 august, a anunțat anterior Profit.ro
Codul Urbanismului a fost promulgat de președinte la începutul lunii, a fost publicat în Monitorul Oficial la 10 august și a intrat în vigoare pe 25 august.
Mai mult, în 2024, Ministerul Dezvoltării, condus atunci de liberalul Adrian Veștea, pregătise hotărârea de punere în aplicare a zonelor cu emisii reduse în marile orașe, dar premierul Ciolacu s-a opus vehement discutării proiectului în Guvern, susținând că nu a fost dezbătut public și nu a fost convenit în coaliția de guvernare.
Bucureștiul, în schimb, pregătește deja un plan pentru a interzice cele mai poluante autovehicule, fiind vizate mașinile vechi și cele diesel, iar în Capitală ar urma să fie stabilită, ca urmare, o zonă cu emisii reduse (LEZ).
Acum și noul Cod al Urbanismului, analizat de Profit.ro, prevede că autoritățile locale vor trebui să stabilească în termen de maximum 12 luni zonele cu emisii zero sau scăzute, până la actualizarea documentațiilor de urbanism.
Conform și definiției din noul Cod al Urbanismului, zonele cu emisii zero sau zonele cu emisii scăzute sunt cele în care sunt introduse restricții de acces al vehiculelor cu emisii de dioxid de carbon.
Totodată, noua lege stabilește că: ”până la actualizarea planurilor urbanistice generale cu delimitarea zonelor în care sunt introduse măsuri pentru creșterea calității aerului în centrele urbane, consiliile locale vor adopta prin hotărâri, în baza propunerii compartimentelor de specialitate în domeniul urbanismului și mediului, delimitarea zonelor cu emisii zero și a zonelor cu emisii scăzute, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod”.
Prin urmare, planul urbanistic general (PUG) va trebui să cuprindă, conform noilor norme, reglementări obligatorii cu privire la: ”zonele în care sunt introduse restricții de acces al vehiculelor cu emisii de CO2, respectiv zonele cu emisii zero sau zonele cu emisii scăzute, precum unele măsuri pentru creșterea calității aerului în centrele urbane”.
Primăria Municipiului București pregătește proiectarea, promovarea și punerea în aplicare, pe durata a circa doi ani, a unei zone cu emisii reduse (low emission zone - LEZ) în întreaga zonă metropolitană a Bucureștiului, conform unui plan aflat în curs de aprobare și prezentat de Profit.ro în urmă cu un an.
LEZ va restricționa treptat accesul în oraș al celor mai poluante vehicule, cu un calendar clar de eliminare treptată în funcție de tipurile de combustibil (motorină, benzină) și vârsta vehiculului. Conform planului, vehiculele diesel și cele mai vechi se vor confrunta cu restricții mai stricte și accelerate.
Planul elaborat acum de Primăria Capitalei, în colaborare cu BERD, în vederea implementării zonei cu emisii reduse, presupune un cost de 15 milioane euro, fonduri din PNRR și împrumut prin InvestEU.
Etape de punere în aplicare
1. Definirea limitelor LEZ și stabilirea clasificării vehiculelor pe baza standardelor de emisii, o posibilitate fiind standardele Euro, conform documentului.
Va fi elaborată o abordare progresivă pentru a spori treptat restricțiile privind vehiculele cu emisii ridicate.
2. Modernizarea rețelei de stații de monitorizare a calității aerului în oraș așa încât sa reflecte poluare provenita de la vehiculele aflate în trafic și pentru a desfășura campanii cu prelevatoare pasive de NO2 pentru a determina dacă sunt necesare măsuri suplimentare în anumite zone. În plus, utilizarea laboratoarelor mobile de monitorizare a calității aerului pentru a viza zonele cu trafic intens și punctele nevralgice ale poluării și pentru a stabili un nivel de referință al calității aerului pentru oraș și a monitoriza impactul LEZ. Partajarea publică a datelor prin intermediul unor afișaje în timp real.
3. Dezvoltarea, achiziționarea și implementarea de camere de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare la punctele de intrare în LEZ, care sa permită identificarea automată a vehiculelor neconforme. Stabilirea unui sistem de emitere a amenzilor, fondurile fiind direcționate catre Fondul pentru mobilitate curată.
4. Lansarea unei campanii de comunicare pentru informarea publicului cu privire la LEZ, la modul de respectare a acesteia și la beneficiile pentru calitatea aerului și sănătatea publică. Amenziile vor fi reinvestite în soluții de mobilitate pentru comunitățile vulnerabile.
5. Monitorizarea continuă a calități aerului și a datelor privind traficul pentru a evalua impactul LEZ. Ajustarea dimensiunii și restricțiilor zonei pe baza datelor. Publicarea de rapoarte anuale pentru a asigura transparența și a menține sprijinul public.
Obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon
Documentul arată că implementarea treptată a Zonei cu ernisii reduse (LEZ) din București vizează reducerea progresivă a vehiculelor cu emisii ridicate din oraș abordând problema parcului auto mai vechi, cu o vârstă medie de 12,4 ani și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel.
Funcționând pe tot parcursul anului, LEZ vizează inițial o reducere de 10% a vehiculelor cu emisii ridicate, economisind 21.900 tCO2e pe an. Obiectivele pe termen mediu cresc acest obiectiv la o reducere de 20% obținandu-se 43.800 tCO2e pe an, iar planurile pe termen lung vizează o reducere de 30%, obținându-se 65.700 tCO2e pe an.
Reducerile costurilor de sănătate generate de un aer mai curat în zonele LEZ ar putea varia între 1,3 ș 3,9 milioane euro/an, cu reduceri ale bolilor respiratorii și cardiovasculare datorate nivelurilor mai scazute de poluanți și îmbunătățirii calității vieții.
Acest interval presupune ca punerea în aplicare este eșalonată și că economiile legate de sănătate sunt de aproximativ 30.000-80.000 EUR pe tonă de PM2,5 redusă și de 10.000-30.000 EUR pe tonă de NOx redusă și o medie de 0,005 tone de PM2,5 și 0,02 tone de NOx pe vehicul/an, emisiile medii ale vehiculelor pentru mașinile diesel mai vechi, în conformitate cu standardele EURO 3 și EURO 4.
Durata de realizare a proiectului
Proiectarea limitelor și standardelor zonei cu emisii reduse - 6-9 luni
Instalarea de sisteme de monitorizare a caliăți aerului - 6 luni, concomitent
Sisteme de aplicare a legii, respectiv instalarea camerelor video - 12-18 luni
Punerea în aplicare va fi susținută de camere de supraveghere, de indicatoare stradale și de o campanie de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor.
Se vor impune amenzi vehiculelor neconforme, iar aceste fonduri vor fi redirecționate către reducerea sărăciei în materie de transport și la sprijinirea mobilității durabile.
Primăria arată că succesul zonelor cu emisii reduse va fi strâns legat de un sistem robust de monitorizare a calității aerului, cu un număr mai mare de stații de măsurare și campanii cu termene precise pentru identificarea și abordarea punctelor critice de poluare a aerului.
Transparența publica privind datele referitoare la calitatea aerului este esențială pentru asigurarea acceptării publice.
Eficacitatea LEZ-urilor va fi îmbunătățită prin punerea în aplicare a unor măsuri complementare, precum îmbunatățirea serviciilor de transport public, crearea de zone pietonale și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.





















