Varvara Development (fosta O Rei Resources Corp.) a preluat o participație de 80,5% din proiectul aurifer Certej de la Eldorado Gold în decembrie anul trecut, pentru o sumă de până la 30 milioane de dolari.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Compania canadiană a finalizat acum prima tranșă a unui plasament privat de acțiuni, prin care vrea să atragă aproximativ 35 milioane de dolari de la investitori, cu scopul de a finanța activitățile aferente proiectului Certej, inclusiv pentru studii tehnice și de mediu și obținerea autorizațiilor, precum și pentru necesități curente de capital de lucru și cheltuieli generale și administrative.
Compania a vândut acțiuni nou emise de 31,03 milioane de dolari în cadrul primei tranșe și a semnat acorduri ferme de subscriere pentru restul acțiunilor până la suma de 35 milioane de dolari, cea de a doua tranșă fiind estimată să se finalizeze până la sfârșitul lunii.
În vară, Varvara Development, prin subsidiara românească VarDev SA, a notificat instanța care judecă anularea avizului de mediu că sistează procedura de obținere a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru exploatarea aurului și argintului din perimetrul Certej, “pentru a se asigura că optimizările din planurile actualizate sunt evaluate în mod complet la etapa PUZ”.
"Retragerea vine exact în momentul în care instanța urma să analizeze motivele de nelegalitate invocate de Mining Watch: lipsa licenței miniere valabile și lipsa evaluării impactului asupra sănătății, climei și apelor", potrivit unui comunicat de atunci al Mining Watch România.
Compania retrage întreaga documentație aferentă, inclusiv avizul de mediu care face obiectul procesului inițiat de Asociația CIDRM, parte a rețelei Mining Watch România.
Într-o actualizare din octombrie, VarDev a transmis că va depune “în următoarele săptămâni” o cerere pentru emiterea unui Certificat de Urbanism necesar elaborării unui nou Plan Urbanistic Zonal, care va integra optimizările aduse proiectului, în conformitate cu noul Cod al Urbanismului, recent intrat în vigoare în România.
“Deși, din punct de vedere conceptual, planul general de dezvoltare a minei este foarte similar cu cel din cererea depusă de Companie în 2024, VarDev retrage, din proprie inițiativă, Certificatul de Urbanism și cererea PUZ existente, pentru a se asigura că optimizările din planurile actualizate sunt evaluate în mod complet la etapa PUZ.
VarDev rămâne un partener dedicat al Statului Român, care deține o participație de 19,25% în proiect, prin C.N.C.A.F. Minvest S.A.”, potrivit companiei.
În paralel, VarDev și Varvara Development Group au anunțat noi numiri în echipele de conducere.
Directorul general al VarDev, Nicolae Stanca, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație începând cu 1 octombrie, fiind înlocuit la conducerea executivă de Dacian Lavu, care a fost promovat în funcțiile de director general și vicepreședinte.
De asemenea, Robert Badiu a fost numit vicepreședinte responsabil de geologie la VarDev, urmând să coordoneze activitățile de geologie și explorare minerală. Badiu a lucrat anterior în cadrul unor companii miniere internaționale de renume, printre care Agnico Eagle și IAMGOLD.
Compania-mamă, Varvara Development a anunțat acum că Tim Aldersley, care deține în prezent funcțiile de președinte și director financiar, va prelua rolurile de director general și președinte cu efect imediat, fiind înlocuit în funcția de director financiar de Brad Bolger, anterior vicepreședinte financiar în cadrul Foran Mining.
Tranzacția prin care Varvara Development Group a preluat proiectul Certej de la Eldorado Gold a fost finalizată după plata unui avans în valoare de 4,5 milioane dolari, constând în acțiuni la Varvara Development Group, în urma căruia vânzătorul Eldorado deține în prezent circa 17% din capitalul cumpărătorului Varvara.
Printre acționarii semnificativi ai Eldorado se numără colosul american de asset management BlackRock, care a subscris în cadrul plasamentul privat de acțiuni, pentru pentru a-și menține cota de participare proporțională.
Înțelegerea prevede că restul banilor, până la suma totală de 30 milioane dolari, vor fi plătiți în felul următor: 3,5 milioane dolari la prelungirea licenței miniere a proiectului de către autoritățile din România, 10 milioane dolari la demararea producției comerciale și 12 milioane dolari la un an de la startul producției.
Licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului cu zăcăminte de aur, argint și andezit industrial Certej, din județul Hunedoara, este deținută de societatea românească Deva Gold SA, la care Eldorado Gold Romania BV, ce face obiectul tranzacției, are peste 80% din acțiuni.
Ceilalți acționari ai concesionarului Deva Gold de la Certej sunt compania minieră românească de stat Minvest SA (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%), potrivit termene.ro.
În decembrie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a inițiat un proiect de hotărâre de guvern de aprobare a prelungirii până în 2030 a licenței de exploatare de la Certej, însă hotărârea nu a fost adoptată până în prezent, astfel că Deva Gold a dat în judecată Autoritatea și Guvernul, solicitând instanței să oblige pârâtele să prelungească licența.
Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru ultima parte a lunii ianuarie 2026, iar Asociația Centru Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu a formulat atunci cerere de intervenție accesorie în sprijinul Executivului și ANRMPSG.
Cheltuielile de exploatare a minereurilor auro-argintifere și a andezitului industrial și de construcție de la Certej, pentru perioada 25.01.2025- 24.01.2030, sunt estimate la peste 1,13 miliarde lei.
″Producția fizică, în cazul zăcământului auro-argentifer Certej din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara, a fost estimată la valoarea producției marfă, respectiv 9.000.000.000 lei, conform indicatorilor tehnico-economici prezentați de titularul licenței, valoare care se regăsește în studiul de fezabilitate prezentat de societatea Deva Gold SA (...). În cazul zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Zona Ciongani (Cariera Floroaia și Cariera Ciongani), producția fizică a fost estimată la valoarea de 27.000.000 lei (...)″, se menționează în nota de fundamentare a draftului de HG menționat mai sus.
Actul adițional de prelungire ar urma să includă și actualizarea redevenței percepute de stat, cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei OUG din toamna anului trecut din toamna lui 2023. Legea minelor stipulează, pentru metale nobile, o redevență în cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere.
Statul estimează că va încasa de pe urma proiectului Certej taxe și redevențe miniere de 85,7 milioane lei în următorii 5 ani, respectiv o medie de 17,14 milioane lei pe an.
În 2019, proiectul fusese blocat definitiv în instanța de judecată, prin anularea PUZ-ului, care făcuse imposibilă emiterea de autorizații de construire pentru mina de aur preconizată acolo de Eldorado Gold.
Proiectul s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea mai multor organizații non-guvernamentale naționale și internaționale, care continuă și acum. Compania este acuzată că vrea să facă exploatare cu cianuri în Munții Apuseni.
Noul proprietar al dezvoltatorului spune acum că nu va folosi cianuri.
În decembrie 2024, Deva Gold a anunțat că a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara proiectul unui nou PUZ, cu raport de mediu, pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej.
Compania românească de stat Minvest a fost titularul inițial al licenței, ce datează din 1999, Deva Gold preluând concesiunea în 2002.
Lucrările avute în vedere de Deva Gold la Certej includ exploatarea la suprafață a minereurilor auro-argentifere din cariera existentă și extinderea acesteia, amenajarea de halde pentru steril în sistem codepunere, amenajarea de halde pentru sol vegetal, pentru depozitarea acestuia în vederea utilizării la lucrările de închidere și conservare, după epuizarea zăcâmântului, amenajarea de drumuri de acces la obiectivele propuse, rampe de acces în carieră, amenajarea uzinei de preparare a minereurilor auro-argentifere, rezolvarea problemelor de echipare edilitară, alimentarea cu energie electrică, apă potabilă, apă industrială, sisteme de drenare ape pluviale și reziduale perimetrale, rigole, drenuri din ampriza haldelor de steril, colectoare ape uzate, captare, reutilizare sau/și neutralizare ape acide provenite din carieră și halde, devierea apelor de noncontact perimetral haldelor de steril, construcții anexe în incinta carierei, drumuri tehnologice, organizări de șantier și construcții conexe.
Terenul pe care se vor derulate lucrările amintite are o suprafață de peste 245 de hectare, o parte fiind domeniu public al comunei Certeju de Sus, iar restul – proprietate privată a Deva Gold.























