Energie

Guvernul vrea să reia programul de finanțare multianuală a investițiilor în modernizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ale localităților, denumit Termoficare, banii necesari urmând să provină în principal din alocații de la bugetul de stat și din sumele încasate de România din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite de UE (85%) și din bugetele locale ale localităților participante la program (15%).

Opt unități de producție de energie electrică, toate aparținând unor companii de stat sau la care statul este acționar majoritar, s-au aflat în avarie în ultimele două zile. Printre acestea se numără unități de producție de la Turceni, parte a Combinatului Energetic Oltenia (CEO), unde minerii au declanșat un protest spontan, dar și unități de la Iernut sau București. În aceste condiții, nu este de mirare că România importă masiv curent și că prețul electricității a atins maximul istoric: 507 lei/MWh pentru energia livrată joi.

Grupul francez Engie va prelua distribuitorul de gaze Wirom Gas din București, controlat astăzi de Gazprom. Compania, pe piață din 1994, asigură furnizarea cu gaze pentru mai multe orașe. În ultimul an raportat, Wirom a avut cele mai mari afaceri din ultimii zece ani, dar a intrat pe pierderi.

Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de joi a atins pe piața spot nivelul record de 507 lei/MWh, mai mare cu 2 lei decât precedentul record, înregistrat pe 31 ianuarie 2017. Producția internă care nu face față consumului, greva de la Complexul Energetic Oltenia și importurile ridicate au contribuit la majorarea prețului cu 21,55% într-o singură zi.

Termocentrala Rovinari mai are cărbune doar pentru o zi și jumătate, încetarea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia fiind absolut necesară pentru continuarea activității, susțin oficialii companiei. De altfel, aceștia au făcut miercuri dimineața o nouă ofertă angajaților, în urma căreia minerii de la cariera Jilț Nord, unde a fost declanșat protestul, s-au întors la lucru, ei fiind totodată intimidați de acțiunile în justiție inițiate de oficialități.

România, care a preluat de la 1 ianuarie președinția Consiliului UE, și-a accelerat demersurile privind reglementările, care ar putea face construcția gazoductului Nord Stream 2 mai problematică, informează site-ul polonez polandin.com.

Continentul european a fost în pericol să rămână pe întuneric la mijlocul săptămânii trecute din cauza producției insuficiente de energie electrică, incapabilă să facă față consumului mare din această perioadă, ceea ce a determinat autoritățile franceze să întrerupă parțial funcționarea unui număr de 6 mari consumatori industriali de electricitate din Hexagon, relatează La Tribune.

Companiile din energie licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vor achita contribuția de 2% pe o cifră de afaceri mai mare, pe cea estimată pe anul trecut, an în care prețurile nu erau plafonate, în cazul gazelor, sau controlate de Autoritate, în cazul energiei electrice. Acest lucru a fost anticipat anterior de Profit.ro și este introdus acum, oficial, într-un proiect de metodologie al ANRE. Companiile au la dispoziție 10 zile pentru a trimite ANRE observații.

Amenințările Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2 sunt inacceptabile, a afirmat Rainer Seele, directorul general al grupului energetic austriac, care are o participație în proiect, transmite Reuters.