Organizații de apărarea mediului manifestau vineri, în favoarea accelerării părăsirii cărbunelui, la Berlin, unde Bundestagul a adoptat legea abandonării - până în 2038 - a cărbunelui ca sursă a producției de electricitate, cu scopul de a permite Germaniei să-și atingă obiectivele în lupta împotriva modificărilor climatice, relatează AFP și Reuters.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Legea prevede alocarea unor fonduri în valoare de peste 50 de miliarde de euro operatorilor centralelor pe cărbune, producătorilor de lignit, regiunilor și salariaților afectați de această politică de tranziție la energie regenerabilă, scrie News.ro
Activiștii denunță politica în domeniul luptei împotriva încălzirii globale a Gvernului Angelei Merkel, care stabilește, consideră ei, un termen prea îndepărtat în vederea abandonării cărbunelui și prevede indemnizații prea mari pentru exploatanții minelor care urmează să fie închise.
Activiști din cadrul Greenpeace au desfășurat în fața sediului Reichstagului, sub inscripția ”în numele poporului” gravată pe fațadă, o banderolă care îndeamnă la ”un viitor fără cărbune”.
”Societatea civilă va continua să acționeze în vederea unei eliminări a cărbunelui, compatibilă cu Acordul de la Paris, până în 2030, în Germania”, a anunțat Christoph Bals de la ONG-ul Germanwatch.
În clădire, ministrul Economiei Peter Altmaier și-a apărat textul în fața deputaților din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, apreciind că ”epoca energiilor fosile se termină în mod iremediabil în Germania prin această decizie”.
El i-a îndemnat pe opozanți ”să nu minimalizeze” textul.
Germania a stabilit un calendar în vederea închiderii fostelor centrale pe cărbune - începând cu un prim bloc la sfârșitul lui 2020 -, însă lasă, în mod paradoxal, noua centrală ”Datteln 4” să intre în serviciu în vestul țării, spre marea nemulțumire a activiștilor împotriva cărbunelui.
Adoptată într-o ședință de Guvern la sfârșitul lui ianuarie, după luni de negocieri, sub presiunea tot mai mare a apărătorilor mediului, legea cu privire la sfârșitul cărbunelui (”Kohleverstromungsbeendigungsgesetz”) prevede posibilitatea ca termenul-limită al renunțării la cărbune, în 2038, să fie devansat cu trei ani, în funcție de bilanțurile de etapă din 2026 și 2029.
Berlinul a promis totodată să împartă suma de 4,35 de miliarde de euro ca indemnizații între exploatanții centralelor pe cărbune, iar 40 de miliarde de euro mai multor regiuni miniere, ca ajutor de redresare în urma renunțării la această energie fosilă.
Într-un plan adoptat în decembrie, Germania și-a stabilit obiectivul de a scădea cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, față de nivelul din anii '90, când știa deja că avea să-și rateze obiectivele în domeniul încălzirii globale din 2020.
