Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut omologului său bulgar Kiril Petkov, în cadrul unei convorbiri telefonice, urgentarea finalizării lucrărilor de construire a conductei care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale Bulgariei și Greciei, care, odată pusă în funcțiune, ar permite României să își diversifice sursele de import de gaze cu livrări din Azerbaijan și din transporturi maritime de gaze naturale lichefiate (LNG), reducându-și astfel dependența de gigantul rus de stat Gazprom.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria, care dă substanță proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Partea bulgară a subliniat prioritatea pe care o acordă acestui interconector", a transmis Guvernul.
Lucrările de construire a conductei IGB (Stara Zagora - Komotini), un proiect anunțat de 14 ani, au demarat în 2019 și ar fi trebuit să fie gata la finalul anului trecut, însă există riscuri ca nici noul deadline – iulie 2022 – să nu fie respectat.
În vara anului trecut, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, relua o discuție mai veche privind modul în care autoritățile bulgare și cele elene tratează realizarea interconectorului dintre rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care ar permite României accesul la alte surse de gaze decât cele rusești, respectiv azere sau LNG.
“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană - n.r.), finanțat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, declara Sterian.
Tot la finalul săptămânii trecute, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la Baku, în Azerbaijan, la Reuniunea Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, unde a reiterat propunerea României de a include infrastructura de transport oferită de interconectorul România-Bulgaria și de gazoductul BRUA în planul de extindere a Coridorului Sudic de gaze către Balcani și Europa Centrală. El a fost însoțit la Baku și de reprezentanți ai principalilor producători români de gaze, Romgaz și OMV Petrom.
"Așteptăm cu interes evaluarea pozitivă a acestei propuneri, precum și inițierea cât mai curând posibil a unor discuții între toți actorii interesați, cu privire la opțiunile oferite de această infrastructură regională de transport. Interesul tot mai crescut al multor state din regiune în accesarea volumelor de gaze azere reprezintă o oportunitate uriașă pentru dezvoltarea viitoare a Coridorului Sudic de gaze, care nu trebuie ratată. România este pregătită să se alăture eforturilor de dezvoltare a proiectului Coridorului Sudic de gaze, o infrastructură strategică de transport gaze, necesară pentru stabilitatea securității energetice a Europei. Totodată, am mai transmis că România sprijină, ca stat membru, creșterea cantităților de gaze azere importate în Europa ca parte a procesului de diversificare a surselor de gaz la nivel european”, a spus ministrul Popescu.
Coridorul Sudic de gaze este unul dintre cele mai complexe proiecte energetice, care a implicat colaborarea a șapte țări și a 11 companii energetice, rezultând un sistem de transport gaze de 3500 de kilometri care a deschis o nouă cale de alimentare cu gaze pentru Europa.
