Companiile din domeniul energetic, dar și instituțiile statului care operează, monitorizează și supraveghează acest sector își pot relua activitatea curentă fără legătură cu Parlamentul, membrii Comisiei parlamentare de anchetă a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) votând joi încheierea audierilor Comisiei.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Singura instituție care va mai fi obligată să răspundă punctual întrebărilor Comisiei până săptămâna viitoare este ANRE, în cazul celorlalte instituții și companii private, membrii comisiei nemaiputând pune nici măcar întrebări scrise. Decizia a fost adoptată în cadrul unei ședințe cu ușile închise, fără invitați externi și fără presă, find votată favorabil doar de reprezentanții puterii (PSD-ALDE). Reprezentanții opoziției au votat împotrivă, considerând că, în eventualitatea redactării unui raport comun, pentru a fi puse de acord eventuale puncte de vedere divergente, ar mai putea fi necesare unele lămuriri din partea actorilor din domeniu.
Până săptămâna viitoare, reprezentanții fiecărui grup parlamentar vor veni cu propriile proiecte de raport, după care acestea vor fi comparate și, eventual, negociate punctele de vedere diferite.
Potrivit unor surse din interiorul Comisiei, foarte probabil, negocierile nu vor fi încununate de succes, fiecare grup urmând a redacta și prezenta Parlamentului propriul său raport, ca opinie separată.
Potrivit Hotărârii Parlamentului 68/2017 pentru constituirea Comisiei de anchetă ANRE, “constatările, concluziile și propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în termen de 60 de zile (prelungit cu alte 30 de zile la cererea președintelui Comisiei, Iulian Iancu - n.r.) de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetă. După primirea raportului, Birourile permanente reunite îl vor pune la dispoziția grupurilor parlamentare și îl vor înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Deși are ca termen final (prelungit cu 30 de zile) 27 decembrie, probabil că raportul Comisiei va fi redactat până pe 23 decembrie, până a încheierea actualei sesiuni parlamentare, urmând a fi dezbătut în plenul reunit în sesiunea următoare, probabil în luna februarie.
Potrivit deciziei Curții Constituționale referitoare la activitatea celeilalte comisii de anchetă care-și desfășoară în prezent activitatea, cea legată de desfășurarea alegerilor din 2009, “procedura desfășurată de comisia parlamentară de anchetă are un caracter esențial politic, care nu trebuie confundat cu anchetele sau urmăririle penale. Aceste comisii nu trebuie să emită aprecieri sau să se pronunțe asupra chestiunilor legate de răspunderea penală a persoanelor anchetate — competență rezervată Ministerului Public și instanțelor. (…) Componența unei comisii parlamentare este întotdeauna o alegere politică. Mandatul său este, în principiu, temporar. Chiar dacă ancheta sa vizează conduita unor persoane ce au putut comite infracțiuni, aceasta are un caracter esențial politic, fără a fi asimilată unei anchete sau proceduri penale. Rezultatele sale nu produc niciun fel de efecte pentru ordinea juridică. Raportul prin care se încheie nu este decât o incitare la dezbatere parlamentară. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparența, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica (binele public)”, precizează Curtea Constituțională, invocând Comisia de la Veneția.
