Curtea de Conturi: Chevron a plecat din România lăsând în urmă datorii neplătite la stat

scris 15 dec 2016

Gigantul petrolier american Chevron a rămas cu datorii neplătite față de statul român după ce a abandonat explorările după zăcăminte de gaze de șist din Dobrogea, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Datoriile ar consta în contravaloarea lucrărilor neefectuate pe care compania se angajase să le execute prin acordul de concesiune semnat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), contravaloare care, potrivit Legii petrolului, trebuie virată la bugetul de stat în caz de renunțare la concesiune.

"Au fost constatate cazuri de solicitări de renunțare la acorduri petroliere prin renunțarea de către titularii de acorduri petroliere, fără a fi realizate programele minime de lucrări prevăzute în acordurile petroliere și fără să fie virată la bugetul statului contravaloarea acestor lucrări. Astfel, în cadrul perimetrelor Adamclisi, Vama Veche și Costinești, titularul acordului petrolier, Chevron Romania Holdings BV, a notificat ANRM în anul 2015 cu privire la renunțarea la acordurile petroliere încheiate în anul 2012, fără a fi de acord cu virarea la bugetul statului a sumelor aferente lucrărilor neefectuate. ANRM a procedat la verificarea documentelor prezentate de titular în executarea acordurilor petroliere constatând că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale în sensul efectuării lucrărilor prevăzute în programul minim de explorare", se arată în raportul citat, unde nu se precizează care este cuantumul sumei datorate.

Legea Petrolului nr. 238/2004 prevede că petroliștii care concesionează de la stat perimetre pentru explorare și exploatare pot renunța la acordurile petroliere semnate cu statul român dacă îndeplinesc mai multe condiții, una dintre acestea fiind aceea de a "pune la dispoziția autorității competente (ANRM – n.r.) suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier și al celor de dezvoltare și exploatare, scadente la data notificării renunțării și neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier", suma respectivă urmând să se facă venit la bugetul de stat.

Sistemul de geolocalizare Galileo, supranumit ”GPS-ul european”, a devenit operațional joi CITEȘTE ȘI Sistemul de geolocalizare Galileo, supranumit ”GPS-ul european”, a devenit operațional joi

Obligația este stipulată și în cele 3 acorduri petroliere de concesiune semnate de Chevron cu ANRM pentru perimetrele Adamclisi, Vama Veche și Costinești. Pe lângă acestea, Chevron a mai avut un acord petrolier cu România, pentru perimetrul Bârlad din Moldova.

"În perioada auditată (2011-2015 – n.r.), încetarea acordurilor petroliere a fost realizată la inițiativa titularilor prin renunțare la acestea. Astfel, au fost emise 11 decizii ale președintelui ANRM de încetare a concesiunii activităților petroliere. În unele cazuri, titularii au virat la bugetul de stat contravaloarea lucrărilor neefectuate, în sumă totală de 12.225.720 euro și 240.000 dolari", mai afirmă Curtea de Conturi.

Pe de altă parte, instituția arată că, în alte cazuri, "ANRM a rămas în pasivitate" și nu a procedat la luarea măsurilor legale ca urmare a nerealizării de către titular a volumului minim de lucrări pentru o perioadă dată și expirată (faza I), respectiv nu a luat măsuri pentru rezilierea concesiunii și nici nu a solicitat plata contravalorii lucrărilor neefectuate, în baza prevederilor acordului petrolier.

Fondul de Garantare l-ar putea da în judecată pe Dan Adamescu pentru a recupera daunele produse de falimentul Astra CITEȘTE ȘI Fondul de Garantare l-ar putea da în judecată pe Dan Adamescu pentru a recupera daunele produse de falimentul Astra

"Această stare de pasivitate vizavi de urmărirea derulării acordurilor petroliere persistă de mulți ani la ANRM. Curtea de Conturi a constatat, în urma misiunii de audit derulate în anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), cazuri de lucrări neefectuate la termen (aferente programelor minime de lucrări obligatorii) de către titularii acordurilor petroliere în perimetrele Focșani, Banat Est, Satu Mare, Arșița, Pâncota și Făurești, pentru înlăturarea cărora a dispus conducerii ANRM măsuri de identificare a lucrărilor nerealizate la termen, de stabilire și recuperare a prejudiciului produs și de virare la bugetul de stat a sumelor stabilite. Valoarea lucrărilor nerealizate la termen de către titularii de acorduri petroliere a căror contravaloare trebuia solicitată de ANRM și virată la bugetul de stat a fost estimată de echipa de audit la suma de 12.320.000 dolari", se spune în raportul Curții de Conturi.

Mai mult, Curtea menționează că a descoperit că, în unele acorduri petroliere încheiate de statul român cu companii de profil, nu au fost incluse prevederi cu privire la obligativitatea constituirii de garanții pentru valoarea lucrărilor de efectuat, prevăzute în programul minimal și în programul suplimentar de lucrări agreat cu ANRM.

"Au fost constatate cazuri în care nu au fost solicitate scrisori de garanție bancară de la titularii de acorduri petroliere, ANRM renunțând astfel la una dintre măsurile asiguratorii cu privire la executarea lucrărilor obligatorii a fi efectuate în etapa de explorare. Astfel, conducerea ANRM a renunțat la constituirea unui instrument prin care s-ar fi diminuat riscul, în cazul în care titularii nu își îndeplinesc obligațiile de efectuare a lucrărilor de explorare. În asemenea situații, titularul este obligat să vireze la bugetul de stat valoarea integrală a lucrărilor neefectuate, iar în cazul existenței unei scrisori de garanție valide, ANRM poate proceda la executarea cu celeritate a acesteia", relevă documentul citat.

Rezultatele finale ale alegerilor. Câte mandate a obținut fiecare partid CITEȘTE ȘI Rezultatele finale ale alegerilor. Câte mandate a obținut fiecare partid

Chevron a anunțat în februarie anul trecut că renunță la explorarea gazelor de șist din România, la mai puțin de o lună după ce renunțase și la explorările similare din Polonia. Compania americană a explicat la acea dată că "este vorba de o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron".

În raportul anual al Chevron pe 2015, publicat în ianuarie anul acesta, se arată că, la acea dată, americanii renunțaseră la concesiunea Bârlad din nord-estul României și se aflau în proces de renunțare și la perimetrele din sud-estul țării.

ANRM a luat oficial decizia de încetare a acordului petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad la finalul lunii august 2016, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial în septembrie. Înainte de publicarea raportului Curții de Conturi, Profit.ro a solicitat atât ANRM, cât și Chevron, informații cu privire la evoluția și stadiul procesului de încetare a acordurilor petroliere pentru celelalte perimetre concesionate de compania americană, respectiv cele din Dobrogea, fără a primi nici un răspuns până în momentul publicării acestui articol.

Curtea de Conturi: Chevron a plecat din România lăsând în urmă datorii neplătite la stat

Harta miliardarilor lumii și modul în care și-au dobândit averile CITEȘTE ȘI Harta miliardarilor lumii și modul în care și-au dobândit averile

Acordul petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad, care a încetat oficial în septembrie, fusese semnat în 2004, în mandatul guvernului Adrian Năstase. Titularul inițial al acordului fusese compania Regal Petroleum, care a transferat ulterior concesiunea către Chevron, în 2011. Tot în 2011 au fost semnate acordurile pentru perimetrele Adamclisi, Vama Veche și Costinești, acestea fiind aprobate prin hotărâri de Guvern în anul următor. La presiunea opiniei publice, ANRM a declasificat și publicat parțial acordurile, în primăvara lui 2012, nedezvăluind însă și valoarea estimată a investițiilor în explorare asumate de Chevron.

În 2014, fostul ambasador SUA la București, Mark Gitenstein, declara pentru publicația americană Mother Jones că, în 2011, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetrele de explorare de gaze de șist din Dobrogea. "Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", spunea Gitenstein.

În 2013, activiști de mediu și localnici din localitatea Pungești, județul Vaslui, au desfășurat ample proteste, soldate inclusiv cu ciocniri cu jandarmii, față de intenția Chevron de a amplasa prima sondă de explorare a gazelor de șist în România pe concesiunea Bârlad, după ce compania primise toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliștea.

Guvernul a pregătit ordonanța care sacrifică din nou pensiile private CITEȘTE ȘI Guvernul a pregătit ordonanța care sacrifică din nou pensiile private

Motivul protestelor se lega de metoda de foraj utilizată pentru accesarea zăcămintelor e gaze de șist, așa-numita fracturare hidraulică. Fracturarea hidraulică este procesul prin care se pompează la mare adâncime și cu mare presiune milioane de litri de apă sărată și nisip, amestecate cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor vizate. În legătură cu această tehnologie există temeri că ar prezenta riscuri semnificative de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificarea activităților seismice din zonele în care este utilizată.

Deși a renunțat la gazele de șist din România, Chevron continuă să bage bani în subsidiara sa locală, Chevron Romania Exploration and Production SRL. Ultima majorare de capital, cu 1,2 milioane dolari, a fost efectuată de americani la finalul lunii noiembrie. Unul din motive ar putea fi acela că firma este încă implicată în procese în justiția românească.

De exemplu, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află recursul într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a șefului USR Nicușor Dan, proaspăt ales deputat, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea. Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale.

Recursul a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie, iar primul termen de judecată a fost stabilit în data de 2 februarie 2017. Chevron a avut câștig de cauză în proces în vară, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
chevron
chevron romania
gaze de sist
fracturare hidraulica
chevron pungesti
chevron barlad
adamclisi
costinesti
vama veche
anrm
acorduri petroliere chevron
nicusor dan