Motivul pentru care Curtea de Apel Alba Iulia a decis, pe 8 noiembrie, să anuleze insolvența Complexului Energetic Hunedoara este acela că judecătorul sindic de la instanța imediat inferioară, Tribunalul Hunedoara, care hotărâse în iunie ca CE Hunedoara să reintre în insolvență, se afla în incompatibilitate în momentul luării acelei decizii, potrivit legislației în vigoare, și nu s-a autorecuzat, deși legea îi cerea imperativ acest lucru.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Inițial, Complexul intrase în insolvență în ianuarie, după ce a înregistrat pierderi de circa 900 de milioane lei în 2015, dar aceeași Curte de Apel de la Alba Iulia a decis, în 19 mai, anularea intrării în insolvență. Compania a intrat în insolvență pentru a doua oară în 23 iunie, după ce Tribunalul Hunedoara a decis deschiderea procedurii în acest sens. La momentul acestei a doua decizii de intrare în insolvență, judecătorul sindic de la Tribunalul Hunedoara se afla în incompatibilitate, se arată în motivarea deciziei din 8 noiembrie a Curții de Apel Alba Iulia privind anularea insolvenței CE Hunedoara.
Incompatibilitatea s-a datorat faptului că judecătorul respectiv, care decisese în iunie reintrarea în insolvență a CE Hunedoara, la rejudecarea speței după anularea primei insolvențe de către Curtea de Apel Alba Iulia în mai, hotărâse și prima intrare în insolvență a Complexului, cea din ianuarie, infirmată ulterior în mai de Curtea de Apel. Astfel, judecătorul sindic de la Tribunalul Hunedoara a judecat de două ori aceeași speță și a dat de fiecare dată aceeași soluție, deși inițial decizia sa fusese anulată de către instanța de apel.
CITEȘTE ȘI Exporturile de porumb ale României s-au redus la jumătate în sezonul 2015/2016 Potrivit Codului de Procedură Civilă, art. 41 alin. 1, "judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare", acestea fiind considerate "cazuri de incompatibilitate absolută". De asemenea, Legea insolvenței prevede pentru judecătorul sindic aceeași incompatibilitate, în situația rejudecării unei cauze, după anularea hotărârii inițiale în apel.
Curtea de Apel Alba Iulia mai arată, în motivarea deciziei sale de anulare a insolvenței CE Hunedoara din cauza incompatibilității judecătorului sindic care a decis-o, că, în plus, Codul de Procedură Civilă prevede că, în cazurile de incompatibilitate absolută, precum cel de față, judecătorul nu poate participa la rejudecare chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat.
"În mod evident, dispozițiile art. 41 alin. 1 Cod Procedură Civilă sunt de ordine publică fiind evidențiate în scopul apărării unor valori privind buna funcționare a justiției, a imparțialității judecătorilor, astfel că încălcarea acestora se sancționează cu nulitatea absolută a actului îndeplinit de către judecător", afirmă Curtea de Apel Alba Iulia.
Curtea mai arată că, înainte de judecarea din iunie de către Tribunalul Hunedoara a celei de-a doua cereri de intrare în insolvență a CE Hunedoara, după anularea primei intrări în insolvență de către Curtea de Apel Alba Iulia în mai, unul dintre creditorii Complexului, firma de pază Armor Security SRL, a solicitat Tribunalului recuzarea judecătorului sindic, însă cererea i-a fost respinsă, întrucât Tribunalul Hunedoara nu recunoscuse calitatea procesuală activă a firmei, respectiv nu-i acceptase cererea de creanță asupra CE Hunedoara.
CITEȘTE ȘI Culturile de toamnă din Estul Europei, inclusiv din România, puse în pericol de temperaturile scăzute În consecință, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat decizia din iunie a Tribunalului Hunedoara privind redeschiderea procedurii insolvenței pentru CE Hunedoara și a judecat pe fond solicitările celor care s-au opus intrării în insolvență a Complexului, respectiv creditorul Gerom International SA Petroșani și Sindicatul „Noroc Bun” al salariaților Complexului.
Astfel, instanța de apel a decis că o parte din argumentele acestora sunt pertinente, arătând, de exemplu, că "debitoarea a făcut o serie de plăți, unele considerabile, în favoarea unora dintre creditori, ceea ce creează o serioasă îndoială asupra incapacității sale de plată. Sub acest aspect, este de remarcat că doar plățile făcute către debitoare în perioada 05.04.2016 – 23.08.2016, în favoarea creditorilor Primăria Municipiului Vulcan, de 3.194.709,83 și a creditoarei Constructiones Industrielles de la Mediterranee, de 10.665.579,03 de lei, însumează aproape 14.000.000 lei, ceea ce depășește cu mult totalul creanțelor cumulate ale creditorilor care au cerut deschiderea procedurii insolvenței. Cât privește presiunea exercitată de către creditori prin cererile de executare silită formulate și care astfel au determinat-o la introducerea cererii, se constată că majoritatea covârșitoare a acestora, respectiv statul prin diferite instituții ale sale, având creanțe bugetare și garantate, nu au formulat cereri de executare silită în acest sens".
În plus, Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că, deși prin cererea de intrare în insolvență CE Hunedoara și-a manifestat intenția de a se reorganiza, dând asigurări că, pe perioada insolvenței, își va continua activitatea, un eventual plan de reorganizare a companiei "nu va putea face abstracție de reglementările speciale ale Legii minelor nr. 85/2003 în privința funcționări exploatațiilor miniere, care deși prevăd, pe de o parte, posibilitatea transferului licenței de exploatare unei alte persoane juridice în conformitate cu prevederile art. 24 alin. 1 din acest act normativ, prevăd și că autoritatea competentă suspendă licența de exploatare a minei în cazul în care titularul este supus procedurii reorganizării și/sau a falimentului. Așa fiind, față de cele menționate, Curtea va respinge pe fond cererea debitoarei de deschidere a procedurii insolvenței", conchide instanța de apel.
CITEȘTE ȘI Vasilescu, BNR: Deși viteza de creștere a economiei românești este cea mai mare din UE, nu există încă o bază de dezvoltare solidă Complexul Energetic Hunedoara a avut pierderi de 181,9 milioane lei în primele nouă luni din 2016, mai mici cu 30% față de pierderile raportate în perioada similară a anului trecut, de 259,2 milioane lei, însă și afacerile s-au redus cu 27%, la 291,5 milioane de lei, potrivit datelor transmise de companie, în urma unei solicitări News.ro.
"Intrarea în insolvență la începutul anului 2016 a CEH SA a condus la o serie de măsuri care au determinat reducerea cheltuielilor de personal față de aceeași perioadă a anului precedent", arată reprezentanții companiei. Astfel, denunțarea contractului colectiv de muncă a determinat neacordarea unor drepturi de personal. Pierderile companiei au fost mai mici în acest an și datorită aplicării unui program de întrerupere temporară controlată a activității, în special pentru personalul indirect productiv.
"De asemenea, un alt motiv prin care s-a redus pierderea în primele nouă luni din 2016 este și faptul că, pe perioada în care societatea s-a aflat în procedură de insolvență, s-a suspendat calcularea și înregistrarea în contabilitate a majorărilor și penalităților de întârziere calculate pentru neplata datoriilor în termen atât pentru bugetul consolidat al statului, cât și pentru furnizori", menționează reprezentanții companiei.
Totodată, cifra de afaceri a Complexului Energetic Hunedoara a scăzut în primele nouă luni cu 27%, la 291,5 milioane lei, din cauza scăderii producției de energie, dar și a prețului de vânzare. Comparativ, compania a realizat o cifră de afaceri de 400,4 milioane lei în primele trei trimestre ale anului trecut. Conform tabelului de creanțe întocmit de administratorul judiciar, datoriile Complexului Energetic Hunedoara se ridică la 1,43 miliarde lei.
CITEȘTE ȘI DNA solicită aviz pentru urmărirea penală a foști trei miniștri în dosarul Microsoft 2 Compania de stat a precizat, într-un comunicat emis săptămâna trecută, că ieșirea din insolvență a societății nu se datorează îmbunătățirii situației economice și financiare, lucru care va genera probleme majore în activitatea curentă. Producătorul de energie a avertizat că riscă executarea conturilor de către creditori, iar posibila oprire a activității societății va conduce implicit și la sistarea furnizării agentului termic necesar încălzirii populației din zonă.
Planul Guvernului pentru salvarea Complexului prevede păstrarea unor grupuri electrogene care cumulează o putere instalată de 400 MW la termocentralele Mintia și Paroșeni, vitale pentru securitatea funcționării sistemului energetic național, precum și a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan, iar minele Lonea și Lupeni vor intra în programul de închidere etapizată până în 2018 a minelor neviabile. Varianta preferată de Executiv este includerea activelor care vor fi păstrate, enumerate mai sus, într-o nouă companie, fără datorii, care să fie eficientă încă de la debutul activității, însă vor avea nevoie în acest sens de aprobarea Comisiei Europene.Planul a fost anunțat de Profit.ro încă din aprilie.
De altfel, Guvernul a anunțat recent că, la rectificarea bugetară, "în vederea desfășurării normale a activității până la finele anului, Ministerului Energiei i-au fost alocate 222,4 milioane de lei, din care 200 milioane de lei sunt pentru schema de ajutor de stat pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara". Complexul va primi banii doar după ce vor fi parcurși pașii legali necesari pentru autorizarea ajutorului de stat, ceea ce presupune obținerea acceptului din partea Comisiei Europene.
Complexul Energetic Hunedoara, controlat integral de stat, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara, fiind totodată singura societate care furnizeză agent termic în municipiul Deva și în orașele din Valea Jiului. Complexul asigură circa 5% din producția de energie electrică a României și are aproximativ 6.300 de angajați, care lucrează la minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la termocentralele Mintia și Paroșeni.. În plus, în baza unei HG din 2013, o parte din energia necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național în situațiile în care apar brusc diferențe mari între producția și consumul de electricitate este achiziționată obligatoriu de Transelectrica de la Complexul Energetic Hunedoara, în regim reglementat.
