Documentația, elaborată inițial în urmă cu 18 ani de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), se află în patrimoniul companiei de stat Hidro Tarnița SA, înființată în 2013 special pentru implementarea proiectului Tarnița.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceasta este însă în faliment în vederea lichidării din noiembrie 2023, după eșecul demersului statului român de atragere de investitori privați ca parteneri în proiect, din perioada 2014-2017.
Foștii salariați ai Hidro Tarnița SA n-au mai fost plătiți din decembrie 2016, după cum a relatat Profit.ro, și sunt înscriși la masa credală a ex-companiei de proiect cu creanțe recunoscute însumate de peste 1,3 milioane lei.
Hidro Tarnița SA este controlată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de Ministerul Energiei.
Lichidatorul judiciar al Hidro Tarnița a vrut inițial să scoată la vânzare documentația Tarnița în august 2025, demers blocat însă de SAPE, care a transmis că intenționează să o preia ea.
″(...) acționarul majoritar al debitoarei - Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA) - și-a exprimat opoziția la vânzarea prin licitație publică a studiului de fezabilitate proprietatea debitoarei, solicitând lichidatorului judiciar să dispună masurile necesare pentru a nu include acest activ în nicio procedură de valorificare, având în vedere intenția de preluare a acestuia de către SAPE SA, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materia insolvenței și protejarea interesului național″, se arăta într-un document al Hidro Tarnița de atunci.
În decembrie 2025, lichidatorul a întrebat SAPE ce demersuri a întreprins și, în general, ce are de gând să facă în privința studiilor Tarnița.
″La data de 30.01.2026, SAPE SA a răspuns solicitării lichidatorului judiciar, prin adresa (...), prin care a solicitat demararea procedurii de valorificare a activului reprezentat de „Studiu de fezabilitate”, având în vedere că Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns cu privire la solicitările formulate de SAPE SA privind promovarea proiectului de memorandum pentru achiziția studiului de fezabilitate de către SAPE SA″, a transmis foarte recent Hidro Tarnița.
Astfel că lichidatorul a elaborat deja un draft de regulament de vânzare, care prevede licitație cu preț de pornire de 4,12 milioane lei, egal cu cel stabilit prin evaluarea autorizată a bunului.
″În cazul în care lichidatorul judiciar primește o ofertă de cumpărare de la un ofertant pentru achiziția bunului la un preț cel puțin egal cu valoarea de evaluare și cel puțin în același termen de plată (30 de zile de la adjudecare, cu garanție inițială depusă de 10% – n.r.), lichidatorul judiciar va putea sista procedura de licitație publică și va putea convoca adunarea creditorilor pentru a supune aprobării oferta de vânzare directă prin negociere către respectivul ofertant″, scrie în draft.
Cel mai logic potențial cumpărător ar fi societatea de tip joint-venture pe care intenționează să o înființeze compania românească de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, în parteneriat cu divizia internațională a colosului energetic francez de stat Electricite de France (EDF), pentru implementarea proiectului Tarnița.
De altfel, Hidroelectrica a vrut să se înscrie la masa credală a Hidro Tarnița cu o creanță de 4,46 milioane lei, reprezentând prețul (neachitat) cu care Hidro Tarnița a cumpărat în 2014 de la producătorul de energie hidro vechea documentație a proiectului, plus dobânzi și penalități acumulate între timp. Însă a acționat prea târziu și datoria s-a prescris.
Creditorii Hidro Tarnița pot licita cu valoarea creanțelor lor.
Aceștia au fost convocați pentru o adunare programată în ultima parte a lunii, pentru a se pronunța asupra draftului de regulament de vânzare.
Pe lângă foștii angajați, care au de primit în total salarii restante însumate de peste 1,3 milioane lei și au o pondere de 61% din masa credală, celălalt creditor semnificativ al Hidro Tarnița este ANAF, cu peste 858.000 lei de recuperat (aproape 39%).
SAPE, acționarul majoritar (cvasi-unic) al Hidro Tarnița, a depus o cerere de creanță de 8,9 milioane lei, reprezentând contribuția la capitalul social al companiei. Creanța a fost admisă însă doar sub condiție suspensivă și este una subordonată, ultima în ordinea de prioritate prevăzută de Legea insolvenței, iar SAPE va încasa doar ce va rămâne eventual după achitarea datoriilor către ceilalți creditori.
În 2019, angajații Hidro Tarnița SA cu salarii neplătite au cerut în instanță executarea SAPE SA (și a Ministerului Energiei) ca terț poprit, însă au pierdut procesul definitiv în 2022, acționarul majoritar al Hidro Tarnița argumentând la tribunal că nu are nici datorii și nici drepturi financiare în raport cu compania pe care o controlează direct și acum.
Documentația care ar urma să fie scoasă la vânzare include analiză de senzitivitate a proiectului Tarnița, planșe desenate, studii topo și geotehnice, studiu propriu-zis de fezabilitate, studii de soluții pentru racordarea la sistemul energetic național (SEN), precum și analiză de încadrare a funcționării hidrocentralei în SEN.
Studiul de fezabilitate vechi, pregătit pentru scoatere la vânzare, și-ar putea spori crucial importanța în contextul interesului Hidroelectrica și EDF pentru proiect, dat fiind că, potrivit unui amendament parlamentar la legislația în vigoare, adoptat deja de Senat, proiectul Tarnița ar putea fi lansat fără a se mai întocmi un nou studiu de profil, doar prin actualizarea indicatorilor tehnico -economici aferenți ultimei variante.
Amendamentul mai prevede ca Tarnița-Lăpuștești să fie inclus pe lista proiectelor de investiții ”de interes public major” - care se actualizează și se reaprobă de către entitatea care le deține în portofoliu - fără a mai fi nevoie de avizarea autorității publice tutelare, în cazul de față a Ministerului Energiei.
Astfel, proiectul CHEAP Tarnița Lăpuștești ar urma să fie inclus pe lista celor declarate de interes public major și de securitate națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), scutite astfel de evaluarea de impact asupra mediului și pentru a căror realizare este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol și din fondul forestier național.
Construcția hidrocentralei de la Tarnița este un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceaușescu și care necesită investiții evaluate la un total de 1,1 miliarde euro.
Sursă: Comisia Națională de Strategie și Prognoză
