Compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 5 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pe 8 noiembrie, după ce înființarea acesteia a fost anunțată public pe 26 octombrie, în cadrul unui eveniment oficial.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Fondul, cu cod CAEN principal "Activități ale holdingurilor", își are sediul social în aceeași clădire cu mai multe firme din grupul Rompetrol, respectiv în Piața Presei Libere nr. 3-5, Turnul de Nord, etajul 4, Sectorul 1.
Reprezentant al statului în Consiliul de Administrație al companiei este Mihai Liviu Mihalache (40 de ani), de profesie avocat, director general în Ministerul Energiei, șef al Direcției Generale Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie.
El este membru al CA-ului Rompetrol Rafinare din iulie 2015, când l-a înlocuit în funcție chiar pe Gabriel Dumitrașcu, fostul șef al privatizărilor din Ministerul Energiei, cel care semnase în 2013 Memorandumul de înțelegere cu Rompetrol Group (în prezent KMG International) în baza căruia, anul acesta, a fost înființat Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român. La acel moment, în 2015, Mihalache era director de cabinet de secretar de stat în ministerul condus și atunci de un reprezentant al ALDE, Andrei Gerea.
Ceilalți membri ai CA-ului Fondului sunt Daniyar Berlibayev, președinte al Consiliului, fost vicepreședinte al board-ului companiei petroliere de stat a Kazahstanului, KazMunayGas, compania-mamă a KMG International, Almas Lepesbayev, vicepreședinte pentru activități operaționale al KMG International, Azamat Zhangulov, prim vicepreședinte vânzări și marketing la KazMunayGas, și Alexey Golovin, vicepreședinte KMG International.
Capitalul social al Fondului este de 5 milioane dolari, compania fiind controlată de KMGI, cu 80% din acțiuni, restul fiind în posesia Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de Ministerului Energiei.
Prin acest fond sunt promise investiții de aproximativ 1 miliard de dolari, pe o durată de 7 ani. ”Contribuția KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI”, se arăta în comunicatul de lansare a Fondului, de luna trecută.
Principala prioritate a Fondului vizează dezvoltarea proiectelor energetice și diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol, potrivit părțile implicate. KMGI a anunțat că a identificat cel puțin două proiecte majore, cu o valoare a investițiilor care depășește 200 de milioane de dolari, ce pot fi dezvoltate în cadrul Fondului kazah – român și care ar putea crea direct aproximativ două mii de locuri de muncă.
”Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiții se referă la construcția unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică și termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât orașul Năvodari, cât și rafinăria Petromidia. Valoarea investiției se ridică la 120 de milioane de dolari și se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării”, se spunea în comunicat.
Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de stații a rețelei de benzinării Rompetrol pe piața locală. Noile stații vor fi dezvoltate prin investiții de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari, potrivit companiei.
Pe lângă înființarea Fondului, Memorandumul de înțelegere din 2013 dintre statul român și KMG International prevede angajamentul părții kazahe de plăti 200 milioane dolari în schimbul unei participații de 26,7% la Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.
Licitația de vânzare a unei participații de 26,7% din capital deținută de statul român la Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, care ar permite KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas să-și îndeplinească angajamentul asumat prin Memorandum cu România în 2013, de a achiziționa această participație contra sumei de 200 milioane dolari, ar putea fi organizată până la jumătatea anului viitor, a indicat secretarul de stat în Ministerul Energiei Iulian Tudorache, la conferința la care a fost anunțată semnarea contractului de înființare a Fondului Kazah-Român.
"Săptămâna viitoare vom prelungi din nou Memorandumul de înțelegere cu KMG International și sper ca până la jumătatea anului viitor să avem procedura de licitație cât mai aproape de a fi realizată. Am finalizat deocamdată achiziția serviciilor juridice necesare pentru organizarea acestei licitații", a spus Tudorache, răspunzând unei întrebări din partea presei.
În iulie anul acesta, reprezentanții KMG declarau, pentru Reuters, că demersurile de achiziție a acțiunilor RRC de la statul român sunt în desfășurare și că ar putea fi finalizată în acest an sau în 2019. În toamna anului 2016, Ministerul Energiei a propus în Guvern, printr-un Memorandum, "vânzarea unui pachet de acțiuni de 26,6959% din acțiunile deținute de stat, prin licitație publică cu strigare", însă de atunci nu s-a realizat nimic în acest sens.
În noiembrie 2017, ministrul de atunci al Energiei, Toma Petcu, declara că ministerul nu va prelungi memorandumul din 2013 cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-și plătească datoria istorică către stat pentru a-și dovedi buna credință, inclusiv din cauza faptului că respectivul memorandum conține o prevedere potrivit căreia acesta devine nul dacă DIICOT trimite în instanță dosarul penal Rompetrol 2.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în mai 2018 cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International și o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2, în care estimarea inițială a prejudiciului se ridica la aproape 770 milioane dolari. Decizia ÎCCJ a fost definitivă. Cele trei companii solicitaseră și sesizarea Curții Constituționale, reclamând ca neconstituționale două articole din Codul de Procedură Penală. Instanța supremă a respins și această cerere, contestatoarele având posibilitatea să facă recurs. Solicitarea de ridicare a sechestrului fusese depusă după ce, în aprilie, procurorii DIICOT au anulat 3 ordonanțe de extindere a urmării penale în acest dosar, emise în 2017.
Ana și Maria Patriciu, fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând celebra creanță petrolieră a statului român asupra Libiei lui Muammar Gaddafi, recuperată de Rompetrol la începutul anilor ’90 și despre care statul consideră că ar fi trebuit vărsată integral la buget.
De asemenea, KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului energetic kazah de stat KazMunayGas, prin care acesta își controlează operațiunile din România, inclusiv rafinăria Petromidia a Rompetrol Rafinare, susține, într-un document analizat de Profit.ro, că deține o hotărâre dictată de o instanță de arbitraj din Olanda prin care moștenitorii lui Dinu Patriciu au fost obligați să-i plătească despăgubiri de 200 milioane dolari, în urma unui litigiu generat de preluarea Rompetrol de la Patriciu în perioada 2007-2009.
