Un proiect de modificare a Legii offshore inițiat în iunie 2025 de mai mulți deputați neafiliați, care înăsprește semnificativ fiscalitatea impusă producătorilor de gaze naturale din Marea Neagră și le limitează libertatea de vânzare a volumelor offshore extrase, a ajuns acum, după vacanța parlamentară, la comisiile de specialitate ale Senatului, cu 3 avize negative de la instituțiile avizatoare.
În prezent, Legea stipulează următorul sistem de supraimpozitare a producției de gaze offshore și a celei onshore de mare adâncime:
a) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 190 lei/MWh.
Draftul de act normativ adaugă la aceste cote de impozitare una de 50% pentru prețurile de până la 85 de lei/MWh inclusiv și stipulează că și zăcămintele de gaze naturale de uscat de mică adâncime vor aplica același sistem, inițiatorii considerând că, în acest fel, vor crește veniturile bugetare din această sursă.
În plus, limita maximă a deducerii investițiilor upstream, ca procent din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, este redusă de la 40% la 30%.
Este introdus și un articol nou, care stipulează că ″Investițiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit, în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit".
De asemenea, prin derogare de la Legea energiei, producătorii de gaze offshore vor fi obligați ca, în fiecare an calendaristic, să încheie contracte pe piețele centralizate, adică pe bursele românești de profil BRM sau OPCOM, pentru vânzarea unei cantități minime de cel puțin 90% din volumul din producția proprie contractat cu livrare în anul calendaristic respectiv, în baza unei proceduri avizate de ANRE, ″astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător".
Nerespectarea prevederilor privind supraimpozitarea și obligația de vânzare de 90% pe piețele centralizate va fi sancționată cu amendă de 30% din cifra de afaceri.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, pentru mai multe defecțiuni de tehnică legislativă, dar cu un argument de fond: ″Referitor la ajustările propuse, apreciem necesară menținerea acestora în niște marje care să asigure continuitatea unui cadru fiscal competitiv și care să nu descurajeze investițiile în exploatarea gazelor naturale″.
Ca formă, Consiliul Legislativ atrage atenția că ″(...) la elaborarea proiectului a fost avută în vedere o formă a actului de bază anterioară republicării din anul 2022, și nu foma actuală a acestuia. Întrucât, în urma republicării, elementele structurale ale legii s-au modificat, raportarea inițiatorilor la foma anterioară face dificilă identificarea dispozițiilor a căror modificare se propune. (...) introducerea unor dispoziții cu un obiect de reglementare diferit de cel al textelor modificate creează premisele creării de vid legislativ, cu consecința afectării previzibilității actului normativ de bază″.
Aviz nefavorabil a emis și Consiliul Economic și Social (CES).
″(...) introducerea unei noi modificări a regimului fiscal aplicabil operațiunilor offshore de mare adâncime (creșterea impozitului, nedeductibilitatea la impozitul pe profit a investițiilor luate în calculul impozitului suplimentar) contravine clauzei de stabilitate care garanta investitorilor nemodificarea regimului fiscal aplicabil la 1 ianuarie 2023, prevăzută prin Legea nr. 141/2022 (...). (...) în ceea ce privește prevederea (...) ce reglementează o sancțiune de 30% din cifra de afaceri (...), atragem atenția asupra faptului că se suprapune peste sancțiunea de 10% din cifia de afaceri prevăzută (deja de lege – n.r.) (...), deci dublă sancționare. Nu există un studiu de impact al excluderii exploatărilor offshore de mică adâncime de la prevederile Ordonanței Guvemului nr. 7/2013 și includerii în sfera de aplicare a Legii nr. 256/2018″, arată CES.
La rândul său, Consiliul Concurenței atrage atenția că, ″în contextul existenței pieței unice, precum și al interconectării pieței naționale a gazelor naturale cu cele ale statelor vecine, impunerea unei obligații privind tranzacționarea gazelor naturale provenite din perimetrele offshore nu poate avea în vedere doar piețele centralizate din România, ci trebuie să se refere la piața unică, în caz contrar existând premisele afectării liberei circulații a mărfurilor și a liberei concurențe, prin restricționarea fluxurilor transfrontaliere de gaze naturale″.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, programul de relansare economică a României elaborat de Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, promite facilități fiscale pentru gazele naturale folosite ca materie primă în industrie, din momentul începerii exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagă, la sfârșitul anului 2026.
Facilitatea ar consta în ″recuperare accelerată a investiției în echipamente tehnologice″ și în ″credit fiscal pentru gazul folosit ca materie primă în producție, nu pentru cel utilizat drept combustibil″. Pentru acordarea beneficiului, gazul trebuie să reprezinte o parte importantă din costul produsului finit, de peste 30%, precum în industria petrochimică și a îngrășămintelor.
″În clipa în care România se pregătește pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, la Neptun Deep, prin compania (de stat – n.r.) Romgaz (care deține 50% din concesiune – n.r.), ceea ce propune Partidul Social Democrat este un lucru foarte simplu: acces cu prioritate la prețuri rezonabile la gazele produse pe teritoriul României, din Marea Neagră, pentru companiile energointensive din industria românească, cu țintă directă către cele din industria petrochimică, îngrășăminte, instalații de piroliză etc. (...)
Vom produce îngrășăminte chimice aici, la un preț corect al gazului. Sunt resursele României și, pentru a crește competitivitatea companiilor românești care au avut de suferit în ultimii ani din această cauză, le vom folosi în România.
Iar pentru a da predictibilitate pentru investitorii și antreprenorii români care au acest obiect de activitate, aceste măsuri vor fi legiferate până la finalul anului 2025, cu luni înainte de exploatarea gazelor de la Neptun Deep, pentru a crea predictibilitate pe piață, pentru toți acei investitori serioși care au în continuare perspectiva unor afaceri în România, de a crea locuri de muncă, dar mai ales de a reduce deficitul de balanță comercială″, a declarat ministrul PSD al Energiei din Guvernul Bolojan, Bogdan Ivan, la conferința de presă de prezentare a programului.
