În pofida faptului că în ultimele zile au fost înregistrate unele din cele mai reduse prețuri spot la energie, de la începutul acestui an și până în prezent prețul mediu de pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM se situează pe locul al 10-lea în rândul piețelor spot de energie din UE. Cu toate acestea, prețurile au coborât considerabil comparativ cu cele de anul trecut, înjumătățindu-se în februarie și ajungând astfel la un nivel inferior celui impus de guvern producătorilor, de 450 lei/MWh, conform datelor analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De la începutul acestui an și până în prezent, prețul mediu al energiei de pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu peste 40% din consum (43,7% în luna ianuarie), a fost de 83,13 euro/MWh sau 413,5 lei/MWh, cu peste 8% sub cel de 450 de lei la care producătorii sunt obligați să-l practice în relație cu furnizorii cu clienți finali în portofoliu, distribuitorii și Transelectrica, prin așa-numitul mecanism de achiziție centralizată (MACEE).
De ce este important Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că se caută modalități de modificare a legislației pentru ca prețurile plătite de consumatorii casnici pe facturi să scadă. ″Noi încercăm să scădem și mai tare facturile. Se poate merge sub aceste plafoane, desfășurăm o analiză tehnică și vom veni cu eventuale ajustări ale OUG nr. 27/2022. Românii vor plăti mai puțin, plafoanele maxime rămân la fel. Ne uităm dacă există vreo modalitate pentru a determina scăderi și mai mari ale prețurilor″, a spus ministrul.
De asemenea interesant După cum a relatat Profit.ro, statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali. Ieftinirea energiei și gazelor pe piețele angro diminuează atât obligațiile de plată de compensații către furnizori ale statului, cât și încasările din supraimpozitarea producătorilor și traderilor. Problema este că cele două componente nu scad în mod coordonat în același timp, statul datorând compensații mai din urmă, de când cotațiile angro nu scăzuseră încă.
Prețul mediu din februarie, de 73,09 euro/MWh (363,7 lei/MWh) este mai redus cu aproape 50% comparativ cu cel din aceeași lună a anului trecut (142,5 euro MWh), situându-se cu 17% sub cel reglementat.
Un preț pe piața liberă mai redus decât cel impus de stat nu afectează facturile consumatorilor finali, ci doar nivelul compensațiilor achitate de stat și implicit deficitul bugetar.
Motivul: Pentru ca prețul final ″liber″ (neimpus prin plafonare) la consumatorul final casnic de 0,8 lei/kWh (800 lei/MWh), prețul energiei ca marfă ar trebui să scadă chiar mai mult, spre 300 lei/MWh. Pentru unul final de 0,68 lei/kWh (680 lei/MWh), prețul de piață ar trebui să coboare spre 200 lei/MWh.
Dacă ne raportăm la prețurile din Europa, piața autohtonă fiind interconectată conectată cu piețele vecine, rezultă că și dacă România ar înregistra cel mai redus preț angro din UE, cel din Suedia (de 65 euro/MWh sau 325 lei/MWh, de la începutul anului și până în prezent), actualele plafoane tot nu s-ar putea „autofinanța” fără „subvenția” bugetară, reprezentată de plafonări/compensări, care mai au defectul de a transmite o țintă de preț actorilor de pe piață, și de a tempera eventualele scăderi de prețuri.
Ceea ce sugerează că principala problemă nu este „piața liberă”, ci plafonarea, și mai ales nivelul plafonării, care a fost mult prea redus, mai ales că el s-a raportat la prețul de dinaintea războiului din Ucraina și pare a ignora faptul că piața energetică europeană se îndreaptă spre perioadă de electrificare masivă, caracterizată de o majorare a cererii de energie electrică, menită a compensa reducerea cererii de gaze și alte surse poluante. De aici și problemele bugetare ale actualului guvern, în pofida diveselor supraimpozitări impuse agenților economici din domeniu, supraimpozitări atacate, de altfel, în jusiție de către aceștia.
Iar creșterea producției de energie regenerabilă (dar și din alte surse), care este anunțată pentru anii viitori în România, nu va ajuta prea mult statul român.
Motivul: Piața românească este interconectată cu cele din regiune, iar majoritatea celor 9 state care au avut de la începutul anului prețuri spot mai mari decât România se situează în estul Europei, ceea ce sugerează existența unui deficit de producție regional.
Astfel, un preț mediu spot de peste 100 euro/MWh a fost înregistrat de la începutul anului în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania).
Prețuri mai mari decât cele din România au fost realizate și în Polonia, Bulgaria, Grecia și Italia.
Chiar dacă România își va majora producția de energie regenerabilă, acest lucru nu se va vedea decât marginal în prețurile interne, ca urmare a cererii venite din statele din jurul său.
În februarie, de exemplu, România a fost exportator net de energie în Bulgaria (158 GWh), Ungaria (109 GWh), Ucraina (17 GWh) și Republica Moldova (13 GWh), importând doar o cantitate redusă din Serbia (21 GWh).
Pe termen mediu, este de anticipat că această regiune va fi în continuare cea mai scumpă piață a electricității din UE, chiar dacă nominal prețurile vor scădea.
